Episcopul martir Anton Durcovici: de la leagăn până la mormânt
18.05.2014, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia din Iaşi anunţă apariţia cărţii „Episcopul martir Anton Durcovici: de la leagăn până la mormânt”, coordonată de pr. Ştefan Lupu. Cartea apare în colecţia „Vieţile sfinţilor”, formatul 17×24 cm, are 436 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia, precum şi de la celelalte librării catolice din ţară, la preţul de 20 lei.
Preasfinţitul Anton Durcovici, care a fost beatificat la Iaşi, în ziua de 17 mai 2014, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne prezidate de prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Cardinalul Angelo Amato, a fost cu adevărat un imitator al lui Cristos, pentru că nu a pregetat să-şi dea viaţa pentru adevăr şi dreptate. Cu această ocazie, Editura Sapientia oferă cititorilor această nouă biografie, rod al unui lung şi asiduu proces de cercetare în arhive şi adunare de informaţii de la cei care l-au cunoscut, realizat de membrii Departamentului de Cercetare Istorică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, coordonat de pr. prof. dr. Ştefan Lupu.
PS Petru Gherghel, succesorul Episcopului Anton Durcovici la conducerea Diecezei de Iaşi, semnează prefaţa acestei biografii şi o recomandă cu următoarele cuvinte: „Pe drept cuvânt, acest volum se prezintă ca o adevărată moştenire şi un veritabil tezaur ce cuprinde în sine un testament de iubire pe care vrednicul preot, profesor, Vicar general de Bucureşti şi Episcop de Iaşi ni-l lasă pecetluit cu mărturia sa curajoasă şi cu sângele său. Descoperim în noua lucrare o viaţă ca o continuă lecţie de trăire creştină, de slujire generoasă şi o chemare pe care a îndreptat-o spre cei la care a fost chemat”.
Celor care poate se întreabă de ce era nevoie de o nouă biografie a Episcopului Durcovici, dacă, în ultimii ani, s-au publicat deja mai multe studii şi cărţi asupra vieţii şi activităţii acestuia, PS Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iaşi, le răspunde în cuvântul introductiv: „Cu trecerea timpului, [autorii] au simţit nevoia de a reaşeza şi de a corela materialele existente cu cele mai recente, uneori pornind de la alte coordonate cerute de noile date oferite de cercetarea arhivelor. Cartea impresionează prin efortul şi migala cu care autorii ei au adunat şi elaborat un material enorm, folosit, de altfel, în alte studii şi lucrări anterioare, dar completat cu noi documente la care au avut acces pe măsură ce arhivele deschise au fost mai intens cercetate.”
Volumul are subtitlul „De la leagăn până la mormânt” şi, în intenţia autorilor, doreşte să acopere toate momentele vieţii Episcopului Anton Durcovici, distribuită pe şapte capitole semnate de autori care s-au remarcat de-a lungul anilor prin interesul acordat personalităţii Episcopului. Primul capitol, elaborat de un cercetător al perioadei de persecuţie a Bisericii din România, dl. Emanuel Cosmovici, ne introduce în tainele care stau la baza declarării ca fericit a unui martir al credinţei. Al doilea capitol, semnat de pr. Alois Moraru, tratează primii ani de formare a viitorului Episcop, de la naşterea sa în Deutsch-Altenburg până la consacrarea lui preoţească (1888-1911).
Al treilea şi al patrulea capitol, elaborate de dl. Dănuţ Doboş şi de pr. Ştefan Lupu, vor să aducă un plus de lumină cu privire la perioada 1911-1947, perioadă lăsată puţin în umbră de precedentele biografii. Astfel, autorii analizează activitatea lui ca preot al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti (1911-1924) şi ca rector al Seminarului „Sfântul Duh” din Bucureşti (1924-1947). Următorul capitol, redactat de pr. Fabian Doboş, prezintă activitatea Episcopului Durcovici în Dieceza de Iaşi în plină prigoană comunistă (1947-1949).
Capitolul VI aparţine părintelui Cornel Cadar şi ilustrează foarte amănunţit arestarea, perioada petrecută în diferitele închisori din România (MAI Bucureşti, Jilava, Sighet), moartea şi înmormântarea Episcopului (1949-1951). Ultimul capitol, redactat de postulatorul cauzei de beatificare, pr. Isidor Iacovici, ne prezintă figura complexă a unui erou al credinţei, care, deşi aparent a fost „învins”, este în realitate un „învingător”. Decretul papal de recunoaştere a martiriul şi decizia de a-l număra printre fericiţi sunt o confirmare în plus a acestei „victorii”.
Imagini
