Papa Francisc: Cu ajutorul Evangheliei, să nu ne conformăm lumii acesteia
31.08.2014, Vatican (Catholica) - Zeci de mii de credincioşi au participat duminică, 31 august 2014, în Piaţa San Pietro, la rugăciunea mariană Angelus Domini, recitată de Papa Francisc de la fereastra apartamentului pontifical. Sfântul Părinte a prezentat mai întâi o amplă meditaţie despre Evanghelia zilei, despre prima anunţare a morţii şi învierii lui Isus (Matei 16,21-27). La saluturile finale, a menţionat Ziua pentru Ocrotirea Mediului, pe care Biserica o marchează în Italia la 1 septembrie, şi a salutat grupul internaţional de parlamentari, îndemnându-i să-şi îndeplinească funcţia publică în conformitate cu valorile Evangheliei. Redăm discursul Sfântului Părinte, după traducerea realizată de redacţia în limba română a Radio Vatican.
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În itinerariul duminical din Evanghelia după Sf. Matei, ajungem astăzi la punctul crucial în care Isus, după ce a verificat că Petru şi ceilalţi unsprezece au crezut în El ca Mesia şi Fiul lui Dumnezeu, „a început să le destăinuie discipolilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe…, să fie ucis iar a treia zi să învie” (16,21). Este un moment critic în care iese la iveală contrastul dintre modul de a gândi al lui Isus şi cel al discipolilor. Petru se simte chiar dator să-l dojenească pe Învăţător pentru că nu poate să-i atribuie lui Mesia un sfârşit atât de nedemn. Atunci Isus, la rândul Său, îl dojeneşte cu asprime pe Petru, îl trimite „la locul lui” pentru că nu gândeşte „după Dumnezeu, ci după oameni” (v. 23) şi fără să-şi dea seama ia partea lui Satana, ispititorul.
Asupra acestui punct insistă, în liturgia acestei duminici, şi Sfântul apostol Paul care, scriind creştinilor din Roma, le spune: „Nu vă conformaţi lumii acesteia” – nu mergeţi după schemele acestei lumi – „ci schimbaţi-vă prin înnoirea minţii ca să înţelegeţi care este voinţa lui Dumnezeu” (Romani 12,2). Într-adevăr, noi, creştinii, trăim în lume, înseraţi pe deplin în realitatea socială şi culturală a timpului nostru, şi este bine să fie aşa; dar aceasta presupune riscul de a deveni „mundani”, riscul ca „sarea să-şi piardă gustul”, cum ar spune Isus (cf. Matei 5,13). Altfel spus, ca creştinul să devină „diluat”, să piardă încărcătura de noutate care îi vine de la Domnul şi de la Duhul Sfânt. În schimb, ar trebui să se verifice contrariul: când în creştini rămâne vie puterea Evangheliei, aceasta poate să transforme „criteriile de judecată, valorile determinante, punctele de interes, liniile de gândire, sursele de inspiraţie şi modelele de viaţă” (Papa Paul al VI-lea, Exhortaţia apostolică Evangelii nuntiandi, nr. 19).
E trist să găseşti creştini diluaţi, care se aseamănă cu vinul diluat şi nu se ştie dacă sunt creştini sau mundani, după cum nu se ştie dacă vinul diluat e vin sau apă! E trist acest lucru! E trist să găseşti creştini care nu mai sunt sarea pământului şi ştim că atunci când sarea îşi pierde gustul, nu mai este bună la nimic. Sarea lor şi-a pierdut gustul pentru că s-au predat spiritului lumii, adică au devenit mundani. De aceea, este necesar să ne reînnoim fără încetare alimentându-ne din limfa Evangheliei. Şi cum putem face aceasta în mod practic? Mai întâi de toate, citind şi meditând Evanghelia în fiecare zi, în aşa fel încât cuvântul lui Isus să fie mereu prezent în viaţa noastră. Amintiţi-vă de aceasta: vă va ajuta să aveţi mereu Evanghelia la voi, o Evanghelie de mici dimensiuni, în buzunar, în geantă, şi să citiţi în timpul zilei un pasaj. Dar întotdeauna să aveţi Evanghelia la voi, pentru că înseamnă să duceţi cu voi Cuvântul lui Isus, şi să aveţi posibilitatea să-l citiţi.
Mai departe, participând la Sfânta Liturghie duminicală, la care îl întâlnim pe Domnul în comunitate, ascultăm Cuvântul Său şi primim Euharistia care ne uneşte cu El şi între noi; dar apoi sunt foarte importante pentru reînnoirea spirituală zilele de reculegere şi de exerciţii spirituale. Evanghelia, Euharistia, rugăciunea. Nu uitaţi: Evanghelia, Euharistia, rugăciunea. Graţie acestor daruri ale Domnului ne putem conforma nu lumii, ci lui Cristos, ca să-l urmăm pe calea Sa, calea „pierderii vieţii proprii” pentru a o regăsi (v. 25). „A o pierde” în sensul de a o dărui, de a o jertfi din iubire şi în iubire – şi aceasta presupune jertfa, crucea – pentru a o primi din nou purificată, eliberată de egoism şi de ipoteca morţii, plină de veşnicie. Fecioara Maria merge întotdeauna înaintea noastră pe această cale. Să ne lăsăm călăuziţi şi însoţiţi de ea.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiţi fraţi şi surori,
Mâine, în Italia, se va celebra Ziua pentru Ocrotirea Mediului, promovată de Conferinţa Episcopală. Tema din acest an este foarte importantă: „A educa la ocrotirea creaţiei, pentru sănătatea satelor şi oraşelor noastre”. Urez să sporească implicarea tuturor, instituţii, asociaţii şi cetăţeni, pentru ca să fie ocrotite viaţa şi sănătatea persoanelor respectând şi mediul şi natura.
Îi salut pe toţi pelerinii provenind din Italia şi din diverse ţări, în particular pe pelerinii din Santiago de Chile, Pistoia, San Giovanni Bianco şi Albano Sant’Alessandro (Bergamo); pe tinerii din Modena, Bassano del Grappa şi Ravenna; grupul mare de motociclişti ai Poliţiei şi formaţia muzicală a Poliţiei. Ar fi frumos, la final, să o auzim cântând… Un salut special adresez parlamentarilor catolici, reuniţi pentru a cincea lor întâlnirea internaţională, şi îi încurajez să trăiască rolul delicat de reprezentanţi ai poporului în conformitate cu valorile evanghelice.
Ieri am primit o familie numeroasă din Mirabella Imbaccari, care mi-a transmis salutul întregii comune. Vă mulţumesc tuturor celor din această localitate pentru afecţiunea voastră. Îi salut pe participanţii la întâlnirea „Scholas”: continuaţi implicarea voastră cu copiii şi cu tinerii, lucrând în educaţie, în sport şi în cultură; şi vă urez o bună partidă, mâine, pe Stadionul Olimpic! Vă urez o duminică bună, vă cer să vă rugaţi pentru mine, şi poftă bună. La revedere!
