Moaştele Sf. Rita de Cascia la Mănăstirea Franciscană Maica Domnului Oradea
10.10.2014, Oradea (Catholica) - În luna lui octombrie – luna Rozariului – belşug de haruri s-a revărsat şi peste credincioşii Mănăstirii Franciscane Maica Domnului din Oradea, care, în după-amiaza zilei de 7 octombrie, în mireasma trandafirilor care împodobeau biserica, au primit cu bucurie vizita moaştelor Sfintei Rita de Cascia, moaşte aflate în aceste zile în Eparhia de Oradea, prin bunăvoinţa pr. Marian Stoicănescu. Mai multe parohii din Eparhie au primit vizita moaştelor Sfintei din Cascia: Valea lui Mihai, Marghita, Suplacu de Barcău, Beiuş, Oradea – Velenţa, Oradea – parohia Adormirea Maicii Domnului.
Programul vizitei, desfăşurat între orele 16:00 şi 20:00, a cuprins prezentarea vieţii Sfintei Rita de Cascia, urmată de recitarea Sfântului Rozariu împreună cu toţi credincioşii prezenţi. La orele 18:00 s-a oficiat Sfânta Liturghie, celebrată de pr. paroh Mihai Vătămănelu, pr. Claudiu Ardelean, pr. Florin Ghiulai, pr. Marian Stoicănescu. Pr. Claudiu Ardelean, în cuvântul de învăţătură, a scos în evidenţă faptul că sfinţenia nu este un privilegiu doar pentru unii, sfinţenia poate fi atinsă de fiecare dintre noi, dacă ascultăm şi urmăm chemarea Domnului în viaţa de zi cu zi, prin manifestarea iubirii aproapelui şi a carităţii.
Atât în predică, precum şi în momentele de meditaţie susţinute de pr. Mihai Vătămănelu, au fost subliniate răbdarea, acceptarea, blândeţea şi perseverenţa cu care Rita de Cascia a trăit viaţa de soţie şi mamă, plină de suferinţe şi umilinţe. Aceste calităţi au prefigurat viaţa de călugărie, şi odată intrată în mănăstire a dus o viaţă de sfinţenie exemplară, practicând caritatea, pietatea şi pocăinţa. Având o devoţiune aparte faţă de pătimirea lui Cristos, a dorit să fie făcută părtaşă la suferinţele Domnului, astfel că durerile Lui au devenit tema principală a meditaţiilor şi rugăciunilor ei. Isus a ascultat-o şi, într-una din zilele în care era în contemplaţie înaintea crucifixului, a simţit un spin din coroana lui Cristos că s-a înfipt în fruntea ei. În felul acesta şi prin alte minuni săvârşite încă din timpul vieţii, sfânta văduvă, mamă şi soră, a devenit sfânta „spinilor”, sfânta „trandafirului”, „sfânta cazurilor imposibile”.
În tot acest timp, credincioşii sosiţi în număr foarte mare să venereze moaştele Sfintei Rita de Cascia au aşteptat într-o ordine desăvârşită cu răbdare şi pioşenie, să ajungă să atingă relicvariul, să îi încredinţeze sfintei intenţiile lor de rugăciune şi să îi ceară mijlocirea pentru cei dragi. Mulţumim Bunului Dumnezeu şi Sfintei Fecioare Maria pentru harurile revărsate asupra noastră în această zi deosebită, prin prezenţa Sfintei Rita în biserica noastră, prin momentele de rugăciune şi meditaţie ce ne-au adus mai aproape de idealul fiecărui creştin, acela de a fi sfânt în propriul ambient de viaţă. (după materialul semnat de Simona Cobe pentru EGCO.ro)
Imagini
