Pr. Jacques Philippe: Să învăţăm să ne rugăm ca să învăţăm să iubim
22.11.2014, Bucureşti (Catholica) - A şti să te rogi este o artă, la fel cum sunt arta culinară, pictura, muzica şi multe altele. Aşa cum profesorul te îndrumă, te ajută să-ţi cultivi talentul şi să-l cizelezi, la fel e bine să ne lăsăm ghidaţi şi în rugăciune, iar beneficiile nu vor întârzia să apară. Acesta este scopul lucrării „Să învăţăm să ne rugăm ca să învăţăm să iubim”, apărută la Editura Pauline, prin care pr. Jacques Philippe îşi propune să realizeze un mic manual de rugăciune, destinat tuturor, atât laicilor cât şi persoanelor consacrate. Cartea are 144 de pagini şi costă 13 lei.
Pornind de la îndemnul Papei Ioan Paul al II-lea, acela de a face ca „toate comunităţile noastre creştine să devină ‘şcoli’ autentice de rugăciune”, pr. Jacques Philippe ne dezvăluie, prin mijloace simple şi practice, cum să ne rugăm la Dumnezeu, pentru a-i simţi în permanenţă prezenţa în viaţa noastră, asemenea unui părinte devotat, prieten şi sfătuitor nepreţuit, citim în prezentarea publicată pe Pauline.ro. Lucrarea este structurată în cinci capitole care tratează, pe rând, mizele rugăciunii (rol, beneficii), condiţiile unei rugăciuni care aduce rod (atitudinea justă), cum să simţim în permanenţă prezenţa lui Dumnezeu (în toţi şi în toate), astfel încât în final să primim sfaturi practice pentru rugăciunea personală (ritm, moment, tipuri de rugăciune), şi cea de mijlocire (ca să dobândim haruri pentru cei din jur).
Presărată cu citate din Sfânta Scriptură şi alte lucrări sfinte, cartea pr. Jacques Philippe ne învaţă cum să includem rugăciunea în viaţa noastră de zi cu zi, adaptând-o ritmului nostru, trăirilor şi necesităţilor. Astfel putem opta pentru: Lectio Divina (care este un mod de a ne ruga cu Sfânta Scriptură), rugăciunile repetitive (Tatăl nostru, Crezul, Psalmii etc.), rugăciunea lui Isus („Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, vă va da” Ioan 16,23), Rozariul (include şi harul particular al invocării Mariei, pe lângă meditarea misterelor lui Cristos), rugăciunea de mijlocire (văzută nu doar ca modalitate de a atrage haruri şi bucurie pentru cei din jur, ci şi ca modalitate de creştere şi convertire personală). Însă toate acestea, ne sfătuieşte pr. Philippe, trebuie făcute într-un climat de mulţumire. „Aşadar, înainte de toate, să se facă cereri, rugăciuni, mijlociri şi mulţumiri pentru toţi oamenii” (1Timotei 2,1).
În final, îndemnul pr. Philippe este acela de a dialoga cu Dumnezeu într-un mod „simplu, încrezător, familiar, îndrăzneţ în chip filial, dar în acelaşi timp plin de respect faţă de suveranitatea absolută”. Este necesar să ne educăm dorinţa, rugăciunea şi răbdarea, pentru a depăşi sentimentul aparent că „Dumnezeu nu pare să ne audă”. Astfel, rugăciunea noastră va fi mai adevărată, în concordanţă cu înţelepciunea divină, şi în consecinţă, mai eficientă şi mai rodnică. Pe scurt, această „şcoală de rugăciune”, reeditată extrem de clar şi concis de către pr. Philippe, ne dă cheile necesare pentru a intra în contact cu Dumnezeu şi a ne lăsa transformaţi lăuntric de El întru iubirea de adevăr. Vom deveni astfel cu adevărat prieteni intimi ai lui Dumnezeu, prin Cristos: „Rămâneţi în Mine, şi Eu în voi” (Ioan 15,4).

