Papa Francisc: Creştinul adevărat nu este rigid, este milostiv
15.12.2014, Vatican (Catholica) - Isus ne face să fim milostivi faţă de oameni; cei care au inima slabă pentru că nu este întemeiată pe Cristos, ajung să fie rigizi în disciplina exterioară, dar prefăcuţi şi oportunişti pe dinăuntru. Pornind de la lecturile biblice, proclamate luni, 15 decembrie la Sfânta Liturghie în ritul roman sau latin, Papa Francisc a vorbit despre aceste atitudini interioare în predica la Sfânta Liturghie celebrată în capela reşedinţei sale din Casa Sf. Marta, citim pe situl Radio Vatican.
Papa a remarcat că în Evanghelia zilei, în care mai marii preoţilor îl întreabă pe Isus cu ce autoritate face lucrările Sale, aceştia, în realitate nu sunt interesaţi de adevăr. Ei căutau numai interesele proprii şi mergeau după cum bate vântul. Inima lor nu avea consistenţă, astfel că negociau orice: libertatea interioară, credinţa, patria, orice, în afară de aparenţe. Ţineau aşadar Legea şi prescripţiile acesteia, pe ei nu îi interesa decât să iasă bine din orice situaţie. Erau tari, dar numai pe dinafară. Erau ca puşi în ghips. Inima era şovăielnică, nu ştiau în ce cred. De aceea, partea de dinafară a vieţii lor era pusă la punct în cele mai mici detalii dar inima mergea dintr-o parte în alta: o inimă slabă şi o piele dură, pusă în ghips, întinsă.
Isus, dimpotrivă, ne învaţă că creştinul trebuie să aibă inima tare, statornică, o inimă care creşte pe stâncă, pe Cristos, iar apoi să fie prudent în modul de a merge înainte. Îndemnul Său vizează „modul de a proceda, dar nu se negociază inima, nu se negociază stânca. Stânca este Cristos, care nu poate fi negociat”. „Aceasta este drama prefăcătoriei acestor oameni. Isus nu negocia niciodată inima Sa de Fiu al Tatălui, dar era foarte deschis faţă de oameni, căutând căile prin care să-i ajute. Unii îi spuneau: ‘Acest lucru nu se poate face, disciplina, doctrina noastră spune că nu se poate face’. De exemplu, îl întrebau pe Isus: ‘De ce discipolii Tăi mănâncă spice pe câmp, în mers, în zi de sâmbătă? Nu este permis!’ Erau foarte rigizi în disciplina lor, pe care o considerau sacră, intangibilă”.
În această privinţă, Papa Francisc a reamintit reacţiile pe care le-a trezit dorinţa Papei Pius al XII-lea de a modifica normele Bisericii cu privire la postul euharistic. Isus denunţă prefăcătoria şi oportunismul: „Şi viaţa noastră poate deveni astfel. Uneori, când vedeam un creştin sau o creştină de acest fel – cu inima şovăielnică, neîntemeiată pe stânca care este Isus, dar rigidă în exterior – vă mărturisesc că îi ceream Domnului să-i scoată în cale o coajă de banană, ca să alunece bine, să se ruşineze că este păcătos şi în acest fel să-l întâlnească pe El, căci El este Mântuitorul. De multe ori un păcat ne face să ne ruşinăm mult şi ne face să ne întâlnim cu Domnul, care ne iartă ca pe aceşti bolnavi despre care se vorbeşte şi care mergeau la Domnul ca să se vindece”.
În ciuda cuvintelor acestor învăţători ai legii, lumea simplă nu greşea, pentru că lumea „ştia să urmeze mirosul credinţei”. Sfântul Părinte a încheiat cu acest îndemn: „Să îi cerem Domnului harul ca inima noastră să fie simplă, luminoasă prin adevărul care vine de la El şi în acest fel să fim amabili, iertători, înţelegători unii cu alţii, cu inima largă faţă de oameni şi milostivi. Să nu condamnăm niciodată, să nu condamnăm niciodată! Dacă vrei să învinuieşti pe cineva, să te învinuieşti pe tine însuţi, căci cu siguranţă vreun motiv vei găsi”. „Să-i cerem Domnului harul să ne dea această lumină interioară, care să ne convingă de adevărul că numai El este stânca, nu lucrurile pe care noi le considerăm importante. El să ne spună care este calea de urmat, să ne însoţească pe această cale, să ne lărgească inima ca să intre necazurile oamenilor şi să ne dea harul pe care aceşti oameni nu îl aveau: harul de a ne simţi păcătoşi”.
