Raportul UE privind îmbătrânirea nu aduce veşti bune
07.01.2015, Roma (Catholica) - În anul 2012, Consiliul Europei a cerut Comitetului pentru Politică Economică o informare despre previziunile de cheltuieli legate de îmbătrânirea populaţiei, fixând ca termen toamna lui 2014, cerând să se ia în calcul previziunile privind populaţiile făcute de Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene. Proiecţiile urmăresc să ofere un indiciu despre timpii şi proporţiile efectelor economice ale îmbătrânirii Europei.
Raportul din 2015 privind îmbătrânirea afirmă că „structura de vârstă a populaţiei Uniunii Europene urmează să se schimbe dramatic în următoarele decenii datorită dinamicilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi procentelor de migraţie”. Un rezultat aparent contradictoriu arată că populaţia va fi mai mare până în 2060, dar şi mult mai bătrână decât acum. Populaţia UE se aşteaptă să crească cu aproape 4% (de la 507 milioane în 2013 până în 2050), când va atinge un maxim (de 526 milioane) după care va începe un declin încet (spre 523 de milioane în 2060). În 2013, în Uniunea Europeană statele cu cea mai numeroasă populaţie erau: Germania (81 milioane), Franţa (66 milioane), Marea Britanie (64 de milioane), Italia (60 de milioane) şi Spania (47 de milioane). Conform previziunilor Eurostat, Marea Britanie va deveni cea mai mare populaţie în UE în 2060 (cu 80 de milioane de locuitori), urmată de Franţa (76 de milioane), Germania (71 de milioane), Italia (66 de milioane) şi Spania (46 de milioane). Aceste previziuni au condus la speculaţii în presă conform cărora creşterea populaţiei britanice ar transforma-o şi în cea mai mare economie din UE, ceea ce ar schimba balanţa de putere, cu Marea Britanie preluând locul Germaniei ca cea mai influentă ţară europeană.
Un alt rezultat interesant în raport este impactul economic al îmbătrânirii asupra schemelor de pensii. Raportul de dependenţă de vârstă (persoanele de peste 65 de ani raportat la cei între 15 şi 64) se prevede să crească de la 27,8% la 50,1% în UE. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va trece de la patru muncitori pentru fiecare persoană de peste 65 de ani la doar doi muncitori pe pensionar. Declinul naşterilor în rândul populaţiei native europene va fi contrabalansat de creşterea migraţiei în UE, astfel că până în 2060 populaţia va creşte cu 55 de milioane de persoane. Imigranţii se vor concentra cel mai posibil pe următoarele ţări: Italia (15,5 milioane), Marea Britanie (9,2 milioane), Germania (7 milioane) şi Spania (6,5 milioane). Raportul subliniază că previziunile nu pot ţine cont de schimbările ce pot surveni în viitor din perspectivă politică. „Germania ar putea foarte bine să concluzioneze că cel mai bun mod de a învinge declinul de influenţă este să invite mai mulţi străini, şi astfel să crească mai mult decât indică acum previziunile”, se scrie într-un articol din The London Telegraph.
Raportul UE observă totuşi următorul aspect: „Într-adevăr, populaţia muncitoare va intra într-un declin substanţial în deceniile următoare, dat fiind că mari cohorte de oameni se vor pensiona şi vor fi înlocuite de grupuri mai mici de tineri muncitori.” Consecinţa acestor schimbări pentru creşterea economică este semnificativă. „În Uniunea Europeană ca întreg, media anuală a ratei de creştere a PIB-ului în scenariul de bază ar putea să rămână stabilă pe termen lung, dar mult mai mică decât în deceniile anterioare”, se spune în raport. Pericolul, adaugă raportul, este dacă ratele de fertilitate vor fi mai mici decât se estimează, atunci ratele de creştere economică pot fi mult reduse.
Una dintre concluziile raportului este că chiar dacă există o imigraţie masivă în ţările europene, partea pe care o reprezintă statele membre ale UE raportat la întreg globul s-a înjumătăţit de la 14,7% în 1950 la 7,2% în 2010, urmând să scadă până la 5% în 2060, în ciuda imigraţiei. Raportul de populaţie al unor ţări precum Japonia, China sau SUA faţă de populaţia mondială a fost de asemenea în declin în ultimele decenii. În schimb populaţia africană se estimează că va creştere cel mai semnificativ, cu peste 28% până în 2060. În Asia se aşteaptă un mic declin, dar totuşi, până în 2060 Asia va reprezenta 50% din populaţia lumii.
Europa, notează raportul, este actualmente cel mai bătrân continent cu cel mare raport de pensionari/muncitori, şi va rămâne aşa până în 2060. Şi alte părţi ale lumii experimentează îmbătrâniri dramatice ale populaţiei, cu raportul pensionari/muncitori uneori la nivel mai mare decât în Europa – singura excepţie o constituie Africa. Provocarea demografică este pronunţată în special în China, unde raportul pensionari/muncitori va fi de aproape 50%, deci aproape ca în Europa, în 2060. Atenţia ar trebui deci să se mute de pe fluctuaţiile pe termen scurt ale pieţii de mărfuri la fluctuaţiile demografice mult mai importante pe termen lung.
