În Sri Lanka Papa îl va canoniza pe Joseph Vaz, model pentru misionari
12.01.2015, Roma (Catholica) - Cardinalul Malcolm Ranjith, Arhiepiscop de Colombo, a vorbit, într-un material publicat în L’Osservatore Romano, apărut în traducere pe Ercis.ro, despre faptul că vizita Papei Francisc în Sri Lanka este legată de canonizarea Fericitului Joseph Vaz. În prima invitaţie adresată Pontifului pentru a veni în Sri Lanka, chiar în seara alegerii sale, în 13 martie 2013, Cardinalul i-a subliniat că această ţară poate oferi „o viziune caleidoscopică a Asiei, cu numeroasele sale convingeri religioase, şi a modului în care mica turmă a Domnului trăieşte şi mărturiseşte credinţa în mijlocul unei mări de necreştini… Asia este guvernată de diferitele valori morale şi spirituale oglindite în etosul hinduismului, budismului, islamului, confucianismului, taoismului şi apoi al creştinismului. Sufletul asiatic este un suflet religios.”
În ceea ce priveşte Biserica în continentul asiatic, dacă pe de o parte situaţia de „turmă mică” o expune la pericolul sincretismului, „pe de altă parte o ajută să înveţe să supravieţuiască şi chiar să se răspândească într-un context care permite un tăcut simţ de atracţie faţă de ceea ce este nou. Motivul acestui lucru este că atâţia asiatici apreciază prospeţimea credinţei creştine, care este relativ tânără dacă este comparată cu celelalte religii… Vizita ar putea să mărească interesul ambelor părţi – Biserica şi continentul – de a învăţa una de la alta şi a se aprecia reciproc. Şi aici, una dintre mărturiile cele mai puternice, din punct de vedere pedagogic, este aceea a lui Joseph Vaz.”
Cardinalul a prezentat în continuare viaţa acestui fericit, „o viaţă de umilă mărturie faţă de limbajul transformator al iubirii, manifestat în Evanghelie; a oglindit puterea iubirii milostive al lui Dumnezeu, care se năştea din rădăcinile sufletului său. În aceasta era umil şi totuşi puternic, ascetic – aşa cum orice om de credinţă asiatic ar trebui să fie mereu – dar generos şi bucuros în slujirea sa; expus la riscul de orice fel, şi totuşi înzestrat cu profundă încredere şi credinţă în Dumnezeu; îndrăgostit de omenire, dar mereu conştient de nevoia de a se sprijini de Tatăl.”
În secolul al XVI-lea, în Sri Lanka, a avut loc o renaştere a credinţei catolice în ţară cu venirea neaşteptată a portughezilor în 1505. După aceea, credinţa catolică a ajuns la apogeu în zonele de coastă ale ţării, prin venirea misionarilor: „Primii care au venit au fost franciscanii în 1543, urmaţi de iezuiţi în 1602, de dominicani în 1605 şi de augustinieni în 1606. Însă toţi erau europeni, deci, când în 1656 controlul provinciilor maritime a trecut la protestanţii olandezi, comunitatea catolică a fost suprimată cu forţa. Toţi misionarii au fost expulzaţi şi a fost interzisă practicarea credinţei… Această situaţie s-a dovedit providenţială pentru că a pregătit terenul pentru o soluţie indigenă a crizei. Domnul a atins inima unui tânăr preot din India, pentru ca să se simtă chemat să aducă alinare şi putere comunităţii catolice din Sri Lanka.”
„Joseph Vaz s-a născut la Goa, din părinţii Christopher Vaz şi Marie de Miranda, la 21 aprilie 1651. Intrat în seminar, după ce a terminat studiile a fost hirotonit preot în 1676 pentru Arhidieceza de Goa. Încă de la început s-a simţit chemat la misiuni. Aflând la un moment dat despre situaţia tristă a comunităţii catolice din Sri Lanka, a decis să i se dedice complet. În 1687, travestit în muncitor, împreună cu un tânăr voluntar cu numele John, s-a îmbarcat pe o navă comercială şi a debarcat mai întâi la Mannar şi apoi la Jaffna. Obosit şi bolnav, Joseph Vaz a avut mari dificultăţi să-i găsească pe catolici, făcându-se recunoscut de ei, învăţând limba locală tamil şi slujindu-i fără să fie descoperit de olandezi. Însă a reuşit să slujească cu zel comunitatea din acea zonă, în cea mai mare parte mergând şi vizitându-i în secret pe catolici. Diferitele tentative ale olandezilor de a-l captura au eşuat.”
Şi-a desfăşurat activitatea misionară şi în zona Kandy, care nu era sub controlul olandezilor, ci a regelui local. „Joseph Vaz a mers peste tot, uneori chiar fără permisiunea regelui, şi în zonele sub control olandez, vizitându-i pe catolici, celebrând Sacramentele şi catehizând. A trăit în manieră simplă, ajutându-i pe toţi, făcând o serie de minuni – inclusiv aceea de a face să se termine o gravă secetă, cu ploi puternice – şi ocupându-se personal de bolnavi atunci când oraşul a fost lovit de o epidemie de ciumă şi toţi ceilalţi au fugit abandonându-i.”
„Joseph Vaz a refuzat titlul episcopal, preferând să rămână un simplu preot. Umilinţa sa şi slujirea sa au fost motiv de boli frecvente. La 16 ianuarie 1711 a murit la vârsta de şaizeci de ani. A fost înmormântat la Kandy, dar până astăzi nu se ştie locul înmormântării… Faima sa de sfinţenie era aşa de vastă încât l-a determinat pe Episcopul de Cochin, deja în 1713, să demareze cauza pentru beatificare… În 1989, Congregaţia Cauzelor Sfinţilor a promulgat decretul despre virtuţile sale eroice şi la 6 iulie 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut minunea atribuită mijlocirii sale. La 21 ianuarie 1995, Pontiful polonez, în timpul vizitei sale în Sri Lanka, l-a beatificat la Colombo.” În Consistoriul din 20 octombrie 2014, Papa Francisc a decis să-l canonizeze în cursul vizitei din luna aceasta.
„Vizita iminentă a Papei Francisc şi alegerea sa de a-l canoniza pe sfântul nostru pe pământul său sunt cu adevărat daruri cu o valoare incomensurabilă. Ambele evenimente exprimă în mod tangibil profunzimea grijii iubitoare a lui Dumnezeu faţă de noi… Astăzi Asia are nevoie mai mult ca oricând de asemenea modele de evanghelizare. Are nevoie de misionari îndrăgostiţi de Domnul şi care clocotesc de entuziasm, care să fie bucuroşi şi optimişti, fără frică de a suferi sărăcie, privaţiuni şi chiar persecuţii pentru Evanghelie. Important nu este triumfalismul, ci calea umilă a bucuriei evanghelice: triumful celor mici fără triumfuri.”
