Papa Francisc: Biserica de astăzi este o Biserică a martirilor
21.04.2015, Vatican (Catholica) - „Biserica noastră este o Biserică a martirilor”. La Sfânta Liturghie celebrată marţi, 21 aprilie 2015, dimineaţă, în capela Casei Santa Marta din Vatican, Papa Francisc s-a oprit asupra episodului uciderii cu pietre a Sfântului Ştefan. Folosind cuvinte vibrante pentru a vorbi despre cei care, în zilele noastre, sunt persecutaţi şi ucişi doar pentru că sunt creştini, Sfântul Părinte a evidenţiat totodată existenţa „martirilor ascunşi”, care încearcă să-şi ajute aproapele, motiv pentru care sunt persecutaţi de „Sinedriile moderne”, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Prima lectură, luată din Faptele Apostolilor, ilustrează judecata Sinedriului împotriva lui Ştefan şi uciderea sa cu pietre. Pontiful şi-a dezvoltat predica pornind chiar de la această scenă dramatică, ce aduce în memorie istoria atâtor persoane ucise şi persecutate doar pentru că îl urmează pe Isus. Referindu-se la pâinea Cuvântului lui Dumnezeu, Pontiful a subliniat că martirii nu acceptă compromisuri şi nu vor altceva în locul ei. Cuvântul lui Dumnezeu mânie inimile împietrite. Asemenea lui Isus, Ştefan trebuie să înfrunte martori falşi şi furia poporului care-l conduce la judecată. Ştefan aminteşte poporului, bătrânilor şi cărturarilor despre profeţii persecutaţi şi ucişi, iar aceştia înfuriindu-se îl târăsc în afara cetăţii pentru a-l lapida.
„Cuvântul lui Dumnezeu deranjează întotdeauna anumite inimi. Cuvântul lui Dumnezeu incomodează atunci când inima este împietrită, întrucât Cuvântul lui Dumnezeu te pune în discuţie, te interpelează, te hrăneşte cu acea pâine despre care vorbea Isus. În istoria revelaţiei, sunt numeroşi martirii ucişi din fidelitate faţă de Cuvântul Vieţii, faţă de Adevărul lui Dumnezeu”. Câţi credincioşi din zilele noastre nu sunt persecutaţi asemenea lui Ştefan? Martiriul lui Ştefan, a continuat Pontiful, este asemănător morţii lui Isus, căci moare „cu acea mărinimie creştină a iertării şi a rugăciunii pentru duşmani”. Cei care îi persecutau pe profeţi credeau că în acest fel îl preamăreau pe Dumnezeu şi erau fideli doctrinei lui Dumnezeu.
„Câţi Ştefani nu există în lumea zilelor noastre? Să ne gândim la fraţii decapitaţi pe plaja din Libia; să ne gândim la băieţelul ars de viu de ceilalţi membri ai grupului doar pentru că era creştin; să ne gândim la acei migranţi care au fost aruncaţi în larg de alţi tovarăşi de drum pentru acelaşi motiv: pentru că erau creştini; să ne gândim la acei etiopieni asasinaţi în urmă cu câteva zile pentru că erau discipoli ai lui Cristos… Astăzi, Biserica este o Biserică a martirilor: ei suferă, îşi dau viaţa, iar noi primim binecuvântarea lui Dumnezeu pentru mărturia lor”.
Sfântul Părinte a vorbit şi despre „martirii ascunşi, despre acei credincioşi care se dovedesc a fi fideli faţă de glasul Duhului, care trasează brazde, care încearcă noi căi pentru a-i ajuta pe credincioşi să se apropie mai mult pe Dumnezeu, dar care sunt suspectaţi, calomniaţi şi persecutaţi de numeroase ‘Sinedrii moderne’ care se cred stăpâne ale adevărului, [făcând să fie] atâţia martiri.” La încheierea predicii, Pontiful ne-a îndemnat să ne unim în rugăciune cu fraţii care, în număr mare, suferă martiriul persecuţiei, al calomniei şi al jertfirii propriei vieţi pentru a rămâne fideli unicei pâini care satură: lui Isus.
