Cardinalul Iuliu Hossu în Arhivele Securităţii
23.04.2015, Roma (Catholica) - La 130 de ani de la naştere, la 105 ani de la hirotonirea întru preoţie, la 70 de ani de la alegerea ca membru de onoare al Academiei Române, la 45 de ani de la trecerea la viaţa veşnică, figura primului Cardinal român Iuliu Hossu a fost evocată în seara zilei de 23 aprilie 2015, la Colegiul Pontifical Pio Romeno. La invitaţia pr. rector dr. Gabriel Buboi, Sergiu Şoica, doctor în istorie şi cercetător al Arhivelor CNSAS, a susţinut conferinţa „Iuliu Hossu în Arhivele Securităţii”. A fost prezentată mărturia extraordinară de credinţă a Episcopului de Cluj-Gherla, de la Unirea din 1918 până la decesul său în 1970, remarcându-se perioada de grea încercare din timpul regimului comunist.
Potrivit relatării de pe PioRomeno.com, prezentarea s-a bazat pe o serie de fotografii-document şi imagini după notele informative ale urmăririi din viaţa cunoscutului ierarh – Marea Unire, perioada interbelică, închisoarea din Sighet şi domiciliul obligatoriu de la Căldăruşani. După cuvântul de bun venit al părintelui rector, Bogdan Tătaru Cazaban, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, a rostit un cuvânt de salut, menţionând personalitatea-simbol şi rolul deosebit de important avut de Cardinalul Iuliu Hossu în istoria naţională şi a Bisericii Greco-Catolice. Prezent la eveniment, PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureş, a făcut o asemănare între Evanghelia zilei şi personalitatea amintită în acea zi.
Din conţinutul conferinţei este menţionată amploarea planului de urmărire pus la cale cu precizie de către Securitate, împreună cu implicarea unui mare număr de persoane pentru a asigura supravegherea constantă a vieţii Episcopului, a discuţiilor şi a vizitelor primite. Au mai participat, împreună cu alumnii Colegiului Pio Romeno, prof. Mihai Bărbulescu, director la Accademia di Romania din Roma; pr. Vasile Man, postulatorul cauzei de beatificare a celor 7 Episcopi martiri greco-catolici; pr. Isidor Iacovici, postulatorul cauzei de beatificare a Episcopului Anton Durcovici, împreună cu alţi prieteni şi invitaţi.