Papa Francisc: În figura Bunului Păstor contemplăm grija paternă a Domnului faţă de noi
26.04.2015, Vatican (Catholica) - În a patra Duminică a Paştelui, Duminica Bunului Păstor, 26 aprilie 2015, la rugăciunea Regina Coeli rostită împreună cu credincioşii prezenţi în Piaţa San Pietro, Papa Francisc a explicat de ce Isus este recunoscut cu această imagine. Apoi i-a îndemnat pe toţi preoţii să fie „slujitori” şi nu „manageri”. După Regina Coeli, Sfântul Părinte s-a mai rugat împreună cu credincioşii din Piaţă pentru victimele devastatorului cutremur care a ucis sâmbătă dimineaţa cel puţin 2263 de persoane în Nepal şi în ţările vecine. Redăm alocuţiunea papală după traducerea apărută pe Ercis.ro.
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Duminica a patra a Paştelui – aceasta -, numită Duminica Bunului Păstor, ne invită în fiecare an să redescoperim, cu uimire mereu nouă, această definiţie pe care o dă Isus despre sine însuşi, recitind-o în lumina pătimirii, morţii şi învierii sale. „Păstorul cel Bun îşi dă viaţa pentru oile Sale” (Ioan 10,11): aceste cuvinte s-au realizat pe deplin când Cristos, ascultând liber de voinţa Tatălui, s-a jertfit pe Cruce. Atunci devine complet clar ce anume înseamnă că El este „Bunul Păstor”: îşi dă viaţa, şi-a oferit viaţa ca jertfă pentru noi toţi: pentru tine, pentru tine, pentru mine, pentru toţi! Şi pentru aceasta este Bunul Păstor!
Cristos este Păstorul adevărat, care realizează modelul cel mai înalt de iubire faţă de turmă: El dispune în mod liber de propria viaţă, nimeni nu i-o ia (cf. v. 18), ci o dăruieşte în favoarea oilor (v. 17). În opoziţie deschisă faţă de păstorii falşi, Isus se prezintă ca adevăratul şi unicul Păstor al poporului: păstorul rău se gândeşte la el însuşi şi exploatează oile; păstorul cel bun se gândeşte la oi şi se dăruieşte pe sine însuşi. Spre deosebire de mercenar, Cristos Păstorul este o călăuză grijulie care participă la viaţa turmei Sale, nu caută alt interes, nu are altă ambiţie decât aceea de a conduce, a hrăni şi a ocroti oile Sale. Şi toate acestea cu preţul cel mai mare, acela al jertfirii propriei vieţi.
În figura lui Isus, Păstor Bun, noi contemplăm Providenţa lui Dumnezeu, grija Sa paternă faţă de fiecare dintre noi. Nu ne lasă singuri! Consecinţa acestei contemplări a lui Isus Păstor adevărat şi bun este exclamaţia de uimire emoţionată pe care o găsim în lectura a doua din Liturghia de astăzi: „Vedeţi câtă iubire ne-a dat Tatăl…” (1Ioan 3,1). Este cu adevărat o iubire surprinzătoare şi misterioasă, pentru că dăruindu-ni-l pe Isus ca Păstor care îşi dă viaţa pentru noi, Tatăl ne-a dat tot ceea ce putea să ne dea mai mare şi mai preţios! Este iubirea cea mai înaltă şi cea mai curată, pentru că nu este motivată de nicio necesitate, nu este condiţionată de niciun calcul, nu este atrasă de nicio dorinţă interesată de schimb. În faţa acestei iubiri a lui Dumnezeu, noi experimentăm o bucurie imensă şi ne deschidem la recunoştinţă pentru ceea ce am primit în mod gratuit.
Însă a contempla şi a mulţumi nu este suficient. Trebuie să-l şi urmăm pe Bunul Păstor. Îndeosebi cei care au misiunea de călăuze în Biserică – preoţi, Episcopi, Papi – sunt chemaţi să asume nu mentalitatea managerului, ci pe aceea a slujitorului, imitându-l pe Isus care, despuindu-se pe sine însuşi, ne-a mântuit cu milostivirea Sa. La acest stil de viaţă pastorală, de bun păstor, sunt chemaţi şi noii preoţi din Dieceza de Roma, pe care am avut bucuria de a-i hirotoni în această dimineaţă în Bazilica San Pietro. Şi doi dintre ei vor veni aici pentru a vă mulţumi pentru rugăciunile voastre şi pentru a vă saluta… [doi preoţi nou-hirotoniţi apar lângă Sfântul Părinte]
Maria Preasfântă să dobândească pentru mine, pentru Episcopii şi pentru preoţii din toată lumea harul de a sluji Poporul sfânt al lui Dumnezeu prin predicarea bucuroasă a Evangheliei, prin celebrarea Sacramentelor şi prin conducerea pastorală răbdătoare şi blândă.
După Regina Coeli, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiţi fraţi şi surori,
Doresc să asigur de apropierea mea faţă de populaţiile lovite de un puternic cutremur în Nepal şi în ţările învecinate. Mă rog pentru victime, pentru răniţi şi pentru toţi cei care suferă din cauza acestei calamităţi. Să aibă sprijinul solidarităţii fraterne. Şi să o rugăm pe Preasfânta Fecioară Maria să fie aproape de ei. „Bucură-te, Marie…”
Astăzi, în Canada, este proclamată Fericită Maria Elisa Turgeon, fondatoare a Surorilor Stăpânei Noastre a Sfântului Rozariu a Sfântului German: o călugăriţă exemplară, dedicată rugăciunii, învăţământului în centrele mici din Dieceza sa şi operelor de caritate. Să aducem mulţumire Domnului pentru această femeie, model de viaţă consacrată lui Dumnezeu şi de angajare generoasă în slujba aproapelui.
Salut cu afecţiune pe toţi pelerinii care provin din Roma, din Italia şi din diferite ţări, îndeosebi pe cei veniţi numeroşi din Polonia cu ocazia primei aniversări a canonizării Papei Ioan Paul al II-lea. Preaiubiţilor, să răsune mereu în inimile voastre chemarea sa: „Deschideţi porţile lui Cristos!”, pe care o spune cu acel glas puternic şi sănătos pe care îl avea. Domnul să vă binecuvânteze pe voi şi familiile voastre şi Preasfânta Fecioară Maria să vă ocrotească.
Salut credincioşii din Budapesta, Madrid, Burgos, Bratislava şi Cairo; precum şi pe cei din Trieste, Giovinazzo, Gorga, Gorlago, Pesaro, Lamezia Terme. Salut şi tinerii din Niscemi şi Trezzano Roza şi pe adolescenţii din vicariatele de Casalpusterlengo şi Codogno, care urmează să reînnoiască mărturisirea de credinţă. Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
