Luna mai inaugurată prin Zilele Mariane la Mănăstirea CMD din Cluj
07.05.2015, Cluj (Catholica) - La începutul lunii mai, luna dedicată, în tradiţia Bisericii, Preasfintei Fecioare Maria, surorile Congregaţiei Maicii Domnului (CMD) organizează anual Zilele Spiritualităţii Mariane la Mănăstirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca. Aceste zile au fost puse şi sub semnul Anului Vieţii Consacrate celebrat în Biserică. În acest an, 2015, pe lângă surorile CMD şi credincioşii care obişnuiesc să ia parte la celebrările de la mănăstire, au participat în număr mare membre ale Reuniunii Mariane şi reprezentanţi ai Acţiunii Catolice din România, reuniţi la Cluj din mai multe Dieceze şi Eparhii, cu ocazia unui curs de formare.
Sfânta Liturghie, rugăciunea Rozariului, Litania Lauretană, Acatistul Maicii Domnului sunt doar câteva dintre rugăciunile ce au fost înălţate spre cer de surorile CMD şi de participanţii la aceste zile de spiritualitate. O primă conferinţă a fost susţinută de pr. Cristian David, cancelar eparhial şi capelan CMD, tema aleasă fiind „Maria şi Nunta din Cana Galileii”. Părintele a prezentat-o pe Fecioara Maria aşa cum apare în textul evanghelic al Nunţii din Cana Galileii (Ioan 2,1-12), totul în lumina Mesajului Sf. Părinte Francisc de la deschiderea Anului Vieţii Consacrate, cu accentul pe îndemnul la bucurie, curaj şi comuniune făcut de către Papa Francisc.
„Maria este prezentă în momentul sărbătorii, al nunţii, ea împarte cu Fiul bucuria la fel cum pe Calvar împarte durerea, într-o participare şi solidaritate deplină cu Fiul ei… Credinţa este, înainte de toate, pace, bucurie şi sărbătoare cu Domnul şi cu semenii… Suntem chemaţi să experimentăm şi să arătăm că Dumnezeu este capabil să umple inimile noastre şi să ne facă fericiţi, fără a fi nevoie să căutăm în altă parte fericirea noastră; că fraternitatea autentică trăită în comunităţile noastre alimentează bucuria noastră; că dăruirea noastră totală în slujirea Bisericii, a familiilor, a tinerilor, a bătrânilor, a săracilor ne realizează ca persoane şi dă plinătate vieţii noastre”.
A doua zi, înainte de prânz, pr. Călin Bot, rector al Seminarului Teologic Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, a susţinut o conferinţă cu tema „Numirile Mariei în Imnografia Bisericii de Răsărit”, descoperind „uimitoarea bogăţie de culori în care imnografia ne-o prezintă pe Maica Domnului, varietatea de nume cu care este numită, în tradiţie, Regina Cerului şi a Pământului”. „Neputinţa exprimării, a intuiţiei omeneşti în faţa misterului Maicii Domnului, a dat naştere unei avalanşe de nume simbolice şi metaforice. Dragostea şi gingăşia deopotrivă ale poporului lui Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţi, Teologi şi ale imnografilor Bisericii, este sursa imediată a acestor numiri simbolice ale Mariei. Neputinţa exprimării a făcut ca, prin simboluri şi metafore, să se adauge identităţii Mariei câte un mic detaliu, câte un înţeles în plus”.
Sâmbătă după-amiază, pr. prof. Cristian Langa a prezentat o altă dimensiune a Preasfintei Fecioare, smerenia, golirea de sine însăşi – ea fiind „cea care s-a înfăţişat în faţa Domnului golindu-se total de sine pentru a putea să fie ‘umplută de Dumnezeu’, ‘cea plină de har'”. Părintele a invitat „să conştientizăm importanţa pe care o are golul: fără golul meu, Dumnezeu nu poate revărsa în mine darurile Sale. Fiecare dimensiune negativă, infidelităţile, păcatele sunt tot atâtea goluri pe care le am de prezentat lui Dumnezeu la Spovadă, pentru ca El să le poată umple revărsând toată iubirea Sa milostivă. Dar golul cel mai plăcut lui Dumnezeu este renunţarea totală la propriul eu, la propria persoană şi voinţă: umilinţa”.
Ciclul de conferinţe a fost încheiat duminică 3 mai 2015, de către PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, care a celebrat şi Sfânta Liturghie duminicală la Mănăstirea Maicii Domnului. Preasfinţia Sa a făcut o legătură între Evanghelia duminicii (a Slăbănogului: Ioan 5,1-15) şi meditaţia despre Preasfânta Fecioară Maria, legătură realizată „prin acel cuvânt pe care slăbănogul îl spune la scăldătoarea oilor, numită Bethsaïde, în traducere ‘casa milostivirii’, locul unde Dumnezeu avea milă de oameni. Acel cuvânt rostit de slăbănogul suferind, este: ‘Nu am om’.”
„Slăbănogul pare să fie un om singur, închis în propria suferinţă, neajutorat. El reprezintă simbolic întreaga umanitate înainte de venirea lui Cristos, el reprezintă omenirea slăbită de boală, pentru că îi lipseşte acel om care să o scoată din slăbiciune, din amorţeala păcatului. Lipsea o scară pe care Dumnezeu să coboare, o punte între cer şi pământ, o poartă prin care Dumnezeu să pătrundă în omenire şi aici este rolul Mariei”. „Nici Dumnezeu nu avea om şi Dumnezeu căuta om prin care să pătrundă în omenire şi Maria a fost acel om care a răspuns cel dintâi la întrebarea: ‘Vrei să fii făcut sănătos?’ Maria a răspuns exprimând voinţa ei şi astfel a însănătoşit lumea.”
În încheierea meditaţiei, dar şi a ediţiei din anul 2015 a Zilelor Mariane la CMD, PS Florentin a îndemnat: „ca persoane consacrate suntem chemaţi şi noi să-l urmăm pe Cristos, mai cu seamă în acest An dedicat Vieţii Consacrate, dar să nu uităm că noi nu putem spune ca slăbănogul din Evanghelie: ‘Nu am om’, pentru că noi avem om, avem Răscumpărător, avem şi o Mamă, pe Preasfânta Fecioară Maria. De aceea, să ne ridicăm privirea şi să contemplăm exemplul Mariei, ‘omul’ prin excelenţă, exemplul de viaţă pe care, în mod particular, surorile de aici, de la Mănăstirea dedicată Preasfintei Fecioare Maria, îl pun în primul rând înaintea lor în viaţa spirituală.”
Imagini
