Păstorii din Europa cer libertate pentru a vindeca rănile
12.05.2015, Roma (Catholica) - 
Este un moment întunecat pentru Europa. Provocările sunt multiple: puternicul val migrator din zonele de conflict din Orientul Mijlociu şi nu numai, criza economică, plaga sclaviei şi a traficului de fiinţe umane. Apelul Bisericilor europene este clar: a nu pierde speranţa, a vindeca rănile. „Pentru o Europă a libertăţii” este titlul mesajului pe care Bisericile creştine de pe continent l-au transmis la Roma la sfârşitul întâlnirii anuale a CCEE şi KEK, cele două organisme care reunesc şi coordonează Bisericile din diferitele tradiţii creştine prezente în continentul nostru.
Mesajul poartă data de 8 mai, zi în care Europa comemorează a 70-a aniversare a sfârşitului celui de-al doilea război mondial, aflăm de pe Ercis.ro. Gândul liderilor Bisericilor se îndreaptă imediat spre situaţia tragică a migranţilor trăită în Marea Mediterană, unde adesea îşi găsesc moartea la un pas de coastele italiene, de libertate. „Cerem o libertate care să-i salveze pe migranţii din Mediterana, să lucreze pentru a pune capăt cauzelor migraţiei disperate şi să permită tuturor să trăiască în pace în propriile ţări de origine”. Discursul se lărgeşte la populaţia romilor pentru care creştinii cer „cuvinte de solidaritate împotriva prejudecăţilor”.
În afară de aceasta, se priveşte cu îngrijorare la plaga sclaviei şi a traficului de fiinţe umane din timpurile moderne în toată lumea, cerând Europei să pună capăt acestei cruzimi în conformitate cu cererea – puternic solicitată de Papa Francisc – liderilor religioşi de la 2 decembrie. Bisericile vor însoţi cu reflecţiile lor dezbaterea aflată în desfăşurare cu privire la mediu în vederea colocviilor de la Paris despre schimbarea climatică, în decembrie. Însă mesajul final este mai ales acela de a nu pierde speranţa, în pofida a toate. „Cerem o libertate care alege speranţa şi nu disperarea”, scriu Bisericile. „Să ne fie dat să folosim inimile noastre libere şi minţile noastre libere pentru a vindeca rănile”.
La şaptezeci de ani după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, rugăciunea şi astăzi este „pentru pacea în Europa şi în lume care trebuie să fie mereu rod al dreptăţii”. Mesajul este rezultatul a trei zile de colocvii la Roma, care i-au reunit pe reprezentanţii Bisericilor creştine din Europa, discutând pe teme precum aceea a libertăţii religioase, a raporturilor dintre stat şi Bisericile din Europa, a fundamentalismului de matrice islamică, a mărturiei creştine şi a martiriului creştin în lume. Reverendul anglican Christopher Hill, preşedinte al KEK, a prezentat în numele tuturor un bilanţ concluziv al lucrărilor, vorbind despre un climat „pozitiv şi constructiv”.
A fost foarte apreciată şi întâlnirea cu Papa Francisc. „Papa”, a spus Rev. Hill jurnaliştilor, „a ştiut să conjuge formalitatea întâlnirii cu umanitatea sa”. Întrebat de jurnalişti dacă este posibilă o poziţie comună şi unanimă cu privire la temele de actualitate, a răspuns: „Uneori, la nivel de percepţie populară, se crede că creştinii sunt mai mult în dezacord decât în acord. Este posibil desigur ca creştinii să aibă viziuni diferenţiate cu privire la unele chestiuni etice. Ceea ce se uită este că despre marile chestiuni referitoare la binele comun, creştinii sunt aproape în întregime, dacă nu în întregime de acord.”
„Nu numai că există un acord adevărat şi cu spectru larg cu privire la binele comun, ci se promovează şi iniţiative concrete şi unanime”. Hill a făcut referinţă în această privinţă la angajarea Bisericilor pentru abolirea sclaviei şi a traficului de fiinţe umane şi la diferitele poziţii luate în Anglia de Conferinţa Episcopală Catolică şi de Comuniunea Anglicană cu privire la alegerile politice. Şi a încheiat: „chiar dacă stilurile variază, conţinutul este în mod substanţial acelaşi”.
