Papa la Torino: Tinerilor, alegeţi castitatea
22.06.2015, Torino (Catholica) - Papa Francisc îi îndeamnă pe tineri să trăiască o iubire castă, deoarece iubirea adevărată îl respectă pe celălalt şi refuză să îl folosească. Tinerii din Torino l-au primit ieri seară pe Pontif în Plaza Vittorio, la finalul primei zile de vizită în acest oraş din nordul Italiei, oaspetele adresându-li-se liber timp de aproximativ 30 de minute. Trei tineri au avut ocazia să îi pună întrebări. Care este măreţia iubirii lui Isus şi cum putem experimenta această iubire, a întrebat Chiara de 19 ani. Sara, de 27 de ani, a întrebat ce poate fi făcut pentru a evita descurajarea şi a merge mai departe. Iar Luigi, un student de 26 de ani, a cerut un sfat despre prietenie.
Sfântul Părinte, răspunzând întrebărilor, a spus că îl întristează când vede „tineri care se ‘pensionează’ la 20 de ani, care îmbătrânesc rapid”. Dorinţa de a iubi este cea care păstrează persoana tânără. Dar iubirea, a continuat, nu este ceea ce se vede în telenovele. „Iubirea stă mai mult în acţiuni decât în cuvinte. Iubirea este concretă.” Şi a subliniat că Dumnezeu a început să vorbească de iubire când a ales un popor cu care a făcut un legământ, când s-a dedicat pe Sine acelui popor. Apoi iubirea este comunicare. „Iubirea ascultă şi răspunde. Iubirea este în dialog, în comuniune. Este comunicată. Iubirea nu este nici surdă, nici mută. Ea comunică.” Iubirea „nu este un sentiment romantic de moment”.
A vorbit şi despre castitate, admiţând că poate fi un cuvânt „nepopular”, care să nu placă tinerilor. Dar iubirea este castă. Iubirea respectă oamenii şi nu îi foloseşte. „Iar voi, tinerilor, în această lume hedonistă, în această lume în care singurul lucru ce atrage atenţia este plăcerea, a petrece bine, a trăi bine, eu vă spun să fiţi caşti. Fiţi caşti.” Tinerii au răspuns îndemnului cu un ropot de aplauze. A continuat spunând: „cu toţii am trecut în viaţă prin perioade când această virtute este dificilă. Dar este dovada unei iubiri adevărate, o iubire care ştie cum să dea viaţă, care nu îl caută pe celălalt pentru plăcerea proprie.”
O iubire castă este una care priveşte viaţa celorlalţi ca sacră, afirmând „te respect şi nu doresc să te folosesc”. Nu este uşor aşa ceva: „Suntem cu toţii conştienţi de dificultăţile în depăşirea acestui concept hedonist de iubire”, a spus el, cerându-le tinerilor să facă efortul să trăiască iubirea castă. A continuat vorbind de o altă dimensiune a iubirii: jertfa. „Priviţi la iubirea părinţilor, a atâtor mame şi taţi care ajung dimineaţa la serviciu obosiţi deoarece nu au dormit peste noapte îngrijind un copil bolnav. Aceasta este iubire. Şi acesta este respect.” Iubirea este o slujire, o slujire adusă altora.
Pentru a răspunde la o altă întrebare, Papa a reflectat asupra decepţiei şi descurajării pe care uneori le simţim în viaţă. A repetat ce a mai spus şi cu alte ocazii despre un „al treilea război mondial ce are loc în lume în bucăţele”. Şi a criticat cu tărie ipocrizia ce îi face pe unii să se pretindă creştini în timp ce se implică în traficul de arme. În acest context a vorbit despre unele tragedii ale secolului trecut, în care milioane de oameni au fost ucişi deoarece erau consideraţi „de mâna a doua”, precum masacrarea armenilor, a evreilor, sau crimele comise în Rusia sub Stalin. Între timp puterile lumii „priveau în altă parte”, veghindu-şi propriile interese. Papa a reiterat critica la adresa „culturii rebutului”, în care copiii, bătrânii, tinerii sunt dispreţuiţi „deoarece în sistemul economic mondial, bărbatul şi femeia nu sunt în centru, ci mai degrabă zeul banilor”.
La final, îndreptându-şi atenţia spre o altă întrebare, Papa Francisc a vorbit despre unitate şi despre zidirea ei. I-a asigurat pe tineri că dacă se pun să lucreze la ceea ce edifică, sentimentul de descurajare se evaporă. I-a îndemnat să nu se „pensioneze” prea rapid, să înoate împotriva curentului, să zidească. A avertizat împotriva valorilor care sunt de fapt simple bule de aer ce nu îi pot duce înainte. Cel mai bun antidot împotriva culturii ce permite doar plăcerea este „a face lucruri constructive care, chiar dacă sunt mici, unesc”. I-a îndemnat pe tineri să fie practici, să nu cadă în plasa celor ce spun că oferă diamante şi dar în realitate oferă plastic. A mai amintit că la sfârşitul secolului al XIX-lea, în regiunea Torino situaţia era foarte dificilă, dar mulţi sfinţi au venit din acea vreme, „deoarece ei au înţeles că trebuie să meargă împotriva curentului”. I-a încurajat să îşi amintească de ei şi de ce au realizat.
Imagini
