Papa Francisc: Viitorul omenirii este în mâinile săracilor
10.07.2015, La Paz (Catholica) - Într-un discurs adresat unor organizaţii nonguvernamentale în ziua de joi, 9 iulie 2015, Papa Francisc a spus că săracii şi marginalizaţii au de jucat un rol de neînlocuit în a răsturna dictatura globală a lăcomiei. „Voi, cei umili, cei exploataţi, săracii şi defavorizaţii, puteţi şi faceţi foarte mult. Aş spune chiar că viitorul omenirii este în mare măsură în mâinile voastre”. Sfântul Părinte s-a adresat celei de-a doua Întâlniri Mondiale a Mişcărilor Populare, în Santa Cruz, Bolivia. Congresul de trei zile reuneşte organizaţii nonguvernamentale internaţionale pentru a discuta provocările moderne cu care se confruntă săracii şi marginalizaţii. Vaticanul a găzduit prima Întâlnire Mondială a Mişcărilor Populare în luna octombrie a anului trecut.
În discursul său, Papa a reluat multe dintre punctele recentei sale Enciclice pe tema mediului, Laudato Si’: excluderea şi nedreptatea globală; agricultorii fără pământ, familiile fără locuinţă, muncitorii fără drepturi. El a avertizat că lăcomia nestăpânită este forţa ce stă în spatele acestor nedreptăţi. „Când capitalul devine idol şi conduce alegerile fiinţelor umane, când aviditatea de bani controlează întregul sistem socio-economic, ruinează societatea, condamnă omul, îl face să devină un sclav, distruge fraternitatea interumană, împinge poporul împotriva poporului şi, cum se vede, ameninţă şi casa noastră comună, Mama Pământ.”
Papa Francisc a spus că este nevoie urgentă de schimbare, pentru care este însă nevoie de timp. Schimbarea nu ţine însă de o decizie politică sau o modificare a structurii sociale. „Ştim cu durere că o schimbare de structuri care nu este însoţită de o sinceră convertire a atitudinilor şi a inimii ajunge mai devreme sau mai târziu să se birocratizeze, să se corupă şi să dispară. Trebuie schimbată inima. Pentru aceasta îmi place mult imaginea dezvoltării, în care pasiunea pentru a semăna, pentru a iriga cu calm ceea ce alţii vor vedea înflorind înlocuieşte neliniştea de a ocupa toate spaţiile de putere disponibile şi de a vedea rezultate imediate.”
Pontiful a mai subliniat că relaţiile umane sunt agenţii majori ai schimbării în societate. „Dăruirea, dăruirea autentică vine din iubirea bărbaţilor şi a femeilor, a copiilor şi a bătrânilor, a persoanelor şi a comunităţilor: feţe, feţe şi nume care umplu inima. Din acele seminţe de speranţă semănate cu răbdare în periferiile uitate ale planetei, din acele vlăstare ale duioşiei care luptă pentru a creşte în întunericul excluderii, vor creşte copaci mari, vor apare păduri dese de speranţă pentru a oxigena lumea aceasta.”
Papa Francisc a sugerat trei scopuri principale pentru organizaţiile reunite la Expo Feria din Santa Cruz. În primul rând, să pună economia în slujba oamenilor. „Fiinţele umane şi natura nu trebuie să fie în slujba banului. Spunem NU unei economii de excludere şi inegalitate în care banul domină în loc să slujească. Această economie ucide. Această economie exclude. Această economie distruge Mama Pământ.” Papa a chemat la o economie comunitară, care nu doar este posibilă, ci şi constituie o obligaţie morală.
„Pentru creştini, angajarea este şi mai puternică: este o poruncă. Este vorba de a restitui săracilor şi popoarelor ceea ce le aparţine. Destinaţia universală a bunurilor nu este un ornament discursiv al doctrinei sociale a Bisericii. Este o realitate care precedă proprietatea privată. Proprietatea, în mod deosebit atunci când atinge resursele naturale, trebuie să fie mereu în funcţie de necesităţile popoarelor. Şi aceste necesităţi nu se limitează la consum.” Papa a îndemnat organizaţiile să lucreze pentru a uni comunităţi în dreptate şi pace. A lăudat colaborarea şi fraternitatea crescândă dintre multe ţări din America Latină.
Pontiful a avertizat însă că colonialismul este încă prezent în moduri noi şi vechi. „Uneori, este puterea anonimă a idolului ban: corporaţii, comanditari, unele tratate numite ‘de comerţ liber’ şi impunerea de mijloace de ‘austeritate’ care ajustează mereu cureaua muncitorilor şi a săracilor”. „Popoarele din lume vor să fie artizane ale propriului destin… Nu vor tutele sau ingerinţe în care cel mai puternic îl supune pe cel mai slab. Cer ca limba lor, cultura lor, procesele lor sociale şi tradiţiile lor religioase să fie respectate.”
„A treia misiune, probabil cea mai importantă pe care trebuie să o asumăm astăzi este aceea de a apăra Mama Pământ. Casa comună a noastră a tuturor este prădată, devastată, umilită fără pedeapsă. Laşitatea de a o apăra este un păcat grav… Nu se poate permite ca anumite interese – care sunt globale, dar nu universale – să se impună, să supună statele şi organizaţiile internaţionale şi să continue să distrugă creaţia. Popoarele şi mişcările lor sunt chemate să-şi facă auzit glasul, să se mobilizeze, să ceară – paşnic dar cu tenacitate – adoptarea urgentă de măsuri corespunzătoare. Vă cer, în numele lui Dumnezeu, să apăraţi Mama Pământ.”