Papa Francisc: Vin în SUA pentru a fi aproape de oameni
06.09.2015, Vatican (Catholica) - „Vin în Statele Unite pentru a fi aproape de oameni și a-i ajuta pe drumul vieții”, a spus Papa Francisc în timpul unei videoconferințe transmise în seara de 4 septembrie 2015 de postul de televiziune american ABC. Așadar, Pontiful a explicat cu ce stare sufletească se pregătește pentru călătoria apostolică ce îl va duce în America în perioada 22-27 septembrie, îndeosebi la Philadelphia pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor. Au dialogat la distanță cu Papa imigrați și persoane victime ale diferitelor forme de suferință socială, aflăm din materialul apărut în traducere pe Ercis.ro.
Papa Francisc le-a destăinuit motivul călătoriei sale care îl va duce până la Casa Albă și la ONU: „Eu sunt în slujba tuturor Bisericilor și a tuturor bărbaților și femeilor de bunăvoință. Pentru mine există un lucru foarte important, care este apropierea. Pentru mine este greu să nu fiu aproape de oameni. În schimb, când mă apropii de oameni, așa cum voi face cu voi, îmi este mai ușor să vă înțeleg și să vă ajut pe drumul vieții. De aceea este atât de importantă această călătorie, pentru a mă apropia de drumul vostru și de istoria voastră”.
De la o școală pentru marginalizați din Chicago, gestionată de iezuiți, o tânără, Valery Herrera, i-a vorbit Papei despre duritatea unei vieți petrecute luptând cu o boală de piele și alinarea oferită ei de muzică și de proiectul de a deveni farmacistă. La întrebarea: „Ce așteptați dumneavoastră de la noi, cei tineri?”, Papa Francisc a răspuns că așteaptă două lucruri. Primul, ca tinerii „să nu meargă niciodată singuri în viață”, ci să facă aceasta „bine însoțiți”, „ținându-l de mână pe Isus”, „ținând-o de mână pe Maria”. Și al doilea, să meargă cu curaj: „Știți cât de trist este a vedea un tânăr care nu este curajos? Este un tânăr trist, un tânăr cu fața mâhnită, un tânăr fără veselie.”
„Curajul îți dă veselie și veselia îți dă speranța, care este un dar al lui Dumnezeu, desigur. Este adevărat că pe drumul vieții sunt dificultăți, multe. Nu vă fie frică de dificultăți! Fiți prudenți, fiți atenți, dar nu vă fie frică. Voi aveți forța pentru a le învinge. Nu vă înspăimântați, nu vă opriți”. Pontiful s-a adresat și unei tinere mame necăsătorite: „Ești o femeie curajoasă pentru că ai fost capabilă să aduci pe lume aceste două fiice. Ai fi putut să le ucizi în sânul tău, dar ai respectat viața, ai respectat viața care creștea înlăuntrul tău și pentru acest lucru Dumnezeu te va răsplăti și te răsplătește.”
Din sud, din Texas, unde sunt mii de migranți, unul dintre ei, Ricardo, emigrat la 4 ani, i-a explicat Papei Francisc cum a trebuit să devină bărbatul casei deja la 16 ani, din cauza unui accident care i s-a întâmplat tatălui. „Cu toate problemele care sunt în lume, ca sărăcia, sistemul nostru educativ, imigrația, după părerea dumneavoastră, care este soluția la aceste probleme?” „Când privesc la multele nedreptăți ale vieții”, a răspuns Papa, „mă gândesc la nedreptatea cea mai mare din istorie”, Crucea lui Isus – „născut în mijlocul drumului”, „născut ca unul fără adăpost” – și mă gândesc la „tăcerea” Sa pe Cruce. În acea tăcere, Papa a spus că înțelege fiecare dramă din lume, căreia îi repetă că „exploatarea unuia asupra altuia nu este o cale”.
„Toți suntem creați pentru ‘prietenia socială’. Toți avem responsabilitate față de toți. Nimeni nu poate spune ‘responsabilitatea mea ajunge până aici’. Toți suntem responsabili față de toți, ajutându-ne în modul în care poate fiecare. Prietenia socială este motivul pentru care Dumnezeu ne-a creat… Vorbind în termeni fotbalistici, aș putea spune că partida se joacă între ‘prietenia socială’ și ‘dușmănia socială’. Și alegerea trebuie să o facă fiecare dintre noi în inima sa și trebuie să ajutăm să facem această alegere cu inima”.
Concluzia videoconferinței a fost o apreciere față de munca – „grandioasă”, cum a definit-o Papa Francisc – depusă de călugărițe în Statele Unite și un mulțumesc spus unui grup de studenți din Chicago care îi dăruiesc un Crucifix, și ascultarea relatării lui Wendy, o fetiță de 11 ani, ajunsă în Texas cu mama sa din Salvador, pentru a fugi de violența bandelor.
