Beatificarea a 18 persoane consacrate ucise cu sălbăticie în timpul războiului civil
08.10.2015, Roma (Catholica) - Duminică, 4 octombrie 2015, după recitarea rugăciunii mariane „Îngerul Domnului”, gândul Papei Francisc s-a îndreptat spre cele 18 persoane consacrate (16 călugări și 2 călugărițe) ucise în timpul războiului civil din Spania, a căror beatificare a avut loc sâmbătă, 3 octombrie, spunând: „Iubiți frați și surori, ieri, la Santander, în Spania, au fost proclamați Fericiți Pius Heredia împreună cu 17 însoțitori și însoțitoare din Ordinul Cistercian, cu strictă fidelitate față de regulile Sfântului Bernard, uciși pentru credința lor în timpul războiului civil spaniol și al persecuției religioase din anii ’30 ai secolului trecut. Îl lăudăm pe Domnul pentru acești mărturisitori curajoși și pentru mijlocirea lor, implorându-l să elibereze lumea de flagelul războiului.”
La Sfânta Liturghie de beatificare a fost prezent, în calitate de trimis al Papei Francisc, Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, care, într-un interviu pentru Radio Vatican, i-a definit pe cei 16 călugări trapiști din mănăstirea spaniolă aflată în localitatea Viaceli și pe cele două călugărițe din Algemesì „un exemplu de perseveranță în privința fidelității față de Biserică”. Întrebat despre uciderea lor în timpul războiului civil din Spania, Cardinalul Amato a explicat că mănăstirea acestora a fost suspectată că ar fi un cuib de reacționari, dușmani ai revoluției, în realitate mănăstirea fiind locuită de persoane fidele Evangheliei și îndrăgostite de Isus Cristos.
În vara anului 1936, a avut loc martiriul pr. Pius Heredia Zubía și al celor 15 călugări din mănăstirea trapistă din Viaceli di Còbreces și al celor două călugărițe din mănăstirea de la Fons Salutis din Algemesí. Uciderea lor a fost precedată de suprimarea cultului catolic și de distrugerea multor obiecte sacre. Călugării au fost răpiți și transferați la Santander unde, după ce au fost supuși unor crunte umilințe și torturi, au fost uciși: unii au fost împușcați, alții au fost înecați, după ce le-au fost legate mâinile și cusute gurile.
Cardinalul Amato a declarat: „Erau călugări aflați departe de ideologiile politice, dornici doar să slujească Evanghelia și să edifice poporul lui Dumnezeu prin rugăciune, muncă și reculegere. Erau blânzi și inofensivi. Punctul de referință al călugărilor era pr. Pius Heredia Zubia, considerat un formator de novici pregătit și atent. Avea o legătură specială cu Maica Preacurată, cu care dialoga în rugăciune și meditație. Chipul său surâzător și plin de bunătate îndemna la trăirea unei stări de sfințenie. Cel mai mic din grupul noilor fericiți avea doar 19 ani.”
„În grupul acestor martiri au fost incluse și două călugărițe cisterciene: Maria Micaela Baldoví Trull și Maria Natividad Medes Ferris, membre ale mănăstirii Fons Salutis din Algemesì. Și moartea lor a fost cruntă, fiind ucise pe stradă și decapitate, trupurile fiindu-le batjocorite… Fericiții Martiri din Viacoeli și din Fons Salutis îi îndeamnă astăzi pe frații și surorile întru consacrarea față de Domnul la a persevera în fidelitatea față de vocația reprezentată de rugăciune, laudă față de Domnul și sprijin față de Biserică, prin sacrificiul lor zilnic. Acesta reprezintă un autentic martiriu alb, mărturisit zi de zi pentru edificarea Bisericii și mântuirea lumii. Este tămâia binecuvântată care se înalță spre cer”.
Imagini
