Despre noua colecție de cântece bisericești, apărută la Iași
04.12.2015, Iași (Catholica) - „După trei ani de muncă asiduă, suntem în măsură să oferim acum credincioșilor catolici și păstorilor lor o colecție de cântece bisericești, care să îi ajute la celebrările liturgice, pentru o participare cât mai demnă și rodnică la tainele mântuirii aduse de Cristos”, scrie pr. Pavel Chelaru în Nota asupra ediției din volumul „Magnificat. Colecție de cântece bisericești”, apărut recent la Editura Sapientia din Iași. Volumul de 716 pagini, format 14×20, poate fi cumpărat la prețul de 50 de lei.
Pr. Pavel Chelaru semnează nota în numele Comisie diecezane de muzică sacră, comisie înființată în 2012 de PS Petru Gherghel, Episcop de Iași. Pe lângă coordonatul deja amintit, din comisie au făcut parte pr. Ciprian Antălucă, pr. Pavel Balint, pr. Eugen Budău, pr. Cristian Dumea OFMConv., pr. Iulian Faraoanu, pr. Lucian Farcaș, pr. Cristinel Fodor, pr. Daniel Iacobuț, pr. Cristian Ignat, pr. Ștefan Lupu, pr. Iosif Păuleț, pr. Dominic Soare, pr. Eduard Soare, pr. Florin Spatariu, pr. Ștefan Vacaru. După întrunirea de constituire, comisia și-a fixat ședințele de lucru, câte 3-4 pe an, prima fiind în data de 18 decembrie 2012. Se amintește de un „precedent” important: munca „titanică și cu adevărat de pionierat făcută de Comisia muzicală instituită de autoritățile bisericești în anul 1975”.
În nota amintită sunt menționate diverse criterii. Unul a fost ca textele folosite în muzica liturgică „să fie conforme cu doctrina catolică, de preferat, preluate din Sfânta Scriptură și din izvoarele liturgice” (Sacrosanctum Concilium 121). Pr. Chelaru explic motivul: ‘liturgia creștină este actualizarea misterului de mântuire al lui Cristos și, în același timp, constituie expresia credinței Bisericii care se asociază cu el. Prin urmare, această credință presupune formulări corecte, fără a exclude însă aportul poeziei.” De asemenea se mai subliniază faptul că textele folosite în cântece trebuie să trezească atitudini spirituale care aparțin de drept adunării liturgice: rugăciune, meditație, bucurie, speranță etc. „De aceea, ele trebuie să fie potrivite cu celebrările în care sunt folosite, cu structura și contextul liturgic. Pentru aceasta, au fost evitate textele de inspirație subiectivă, excesiv sentimentale, nepotrivite pentru celebrarea liturgică.”
„Au avut întâietate melodiile originale românești, specifice ambientului creștin catolic, care constituie fondul muzical autohton”, mai explică pr. Chelaru. „Nu au fost introduse melodiile care provin din alte tradiții muzicale creștine sau necreștine.” De remarcat și faptul că, „întrucât ‘Biserica recunoaște cântul gregorian ca fiind propriu liturgiei romane: de aceea, în acțiunile liturgice, în condiții egale, să i se rezerve locul principal’ (Sacrosanctum Concilium 116), în prezenta ediție a fost adăugat un fond de cântări gregoriene care fac parte din patrimoniul multisecular al Bisericii Romane și care sunt de referință din punct de vedere al compoziției muzicale (cf. Musicam Sacram 56). Aceste cântări gregoriene au fost propuse în varianta textuală originală, în limba latină.” Cântecele selectate după aceste criterii, mai aflăm din aceeași notă, au fost așezate în colecția Magnificat urmărind structura anului liturgic (I. Timpul Adventului; II. Timpul Crăciunului; III. Timpul Postului Mare; IV. Timpul Paștelui; V. Solemnitățile din Timpul de peste an), ordinea sacramentelor și sacramentaliilor (VI), sfinții (VII), diverse (VIII) și cântece în limba latină (IX).
Imagini
