Papa Francisc: Dreptatea triumfă atunci când cel nedrept devine drept cu ajutorul milostivirii
04.02.2016, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a dedicat audiența generală din Piața San Pietro temei “Milostivire și dreptate”. “Sfânta Scriptură ni-l prezintă pe Dumnezeu ca milostivire infinită, dar și ca dreptate perfectă. Cum se conciliază cele două lucruri? Cum se articulează realitatea milostivirii cu exigențele dreptății? Ar putea să pară că sunt două realități care se contrazic; în realitate nu este așa, pentru că tocmai milostivirea lui Dumnezeu duce la împlinire adevărata dreptate. Dar despre care dreptate este vorba?”
„Dacă ne gândim la administrarea legală a dreptății, vedem că acela care se consideră victimă a unei samavolnicii se adresează judecătorului în tribuna și cere ca să fie făcută dreptate. Este vorba despre o dreptate retributivă, care aplică o pedeapsă celui vinovat, conform principiului că trebuie să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine… Însă acest drum încă nu duce la adevărata dreptate pentru că în realitate nu învinge răul, ci pur și simplu îl stăvilește. În schimb numai răspunzând lui cu binele, răul poate să fie învins cu adevărat.”
„Iată așadar un alt mod de a face dreptate pe care Biblia ni-l prezintă ca drum principal care trebuie parcurs… prevede ca victima să se adreseze direct celui vinovat pentru a-l invita la convertire, ajutându-l să înțeleagă că face răul, apelând la conștiința sa. În acest mod, în sfârșit căit și recunoscând propria greșeală, el se poate deschide iertării pe care partea lezată i-o oferă… Acesta este modul de a rezolva contrastele din cadrul familiilor, în relațiile dintre soți sau dintre părinți și copii, unde cel ofensat îl iubește pe vinovat și dorește să salveze relația care îl leagă de celălalt. A nu tăia acea relație, acel raport.”
„Desigur, acesta este un drum dificil”, a recunoscut Sfântul Părinte. „Cere ca acela care a îndurat greșeala să fie gata să ierte și să dorească mântuirea și binele celui care l-a ofensat. Dar numai așa dreptatea poate să triumfe, pentru că, dacă vinovatul recunoaște răul făcut și încetează să-l facă, iată că răul nu mai există și cel care era nedrept devine drept, pentru că este iertat și ajutat să regăsească drumul binelui. Și aici intră tocmai iertarea, milostivirea. Așa acționează Dumnezeu față de noi păcătoșii. Domnul încontinuu ne oferă iertarea sa și ne ajută să o primim și să conștientizăm răul nostru pentru a ne putea elibera de el. Pentru că Dumnezeu nu vrea condamnarea noastră, ci mântuirea noastră. Dumnezeu nu vrea condamnarea nimănui!”
„Și aceasta este inima lui Dumnezeu, o inimă de Tată care iubește și vrea ca fiii Săi să trăiască în bine și în dreptate, și de aceea să trăiască în plinătate și să fie fericiți. O inimă de Tată care merge dincolo de micul nostru concept de dreptate pentru a ne deschide la orizonturile nemărginite ale milostivirii Sale… Și exact o inimă de tată noi vrem să întâlnim atunci când mergem la confesional. Poate că ne va spune ceva pentru a ne face să înțelegem mai bine răul, dar la confesional toți mergem ca să găsim un tată care să ne ajute să ne schimbăm viața; un tată care să ne dea forța de a merge înainte; un tată care să ne ierte în numele lui Dumnezeu. Și pentru aceasta a fi confesori este o responsabilitate atât de mare, pentru că acel fiu, acea fiică ce vine la tine caută numai să găsească un tată. Și tu, preotule, care ești acolo în confesional, tu stai acolo în locul Tatălui care face dreptate cu milostivirea Sa.”
Legături
Imagini
