Papa Francisc: Chiar și o familie rănită este de preferat izolării
16.02.2016, Tuxtla Gutiérrez (Catholica) - Deși familiile de astăzi se luptă profund într-o societate plină de disfuncționalități și suferințe, această relație fundamentală este în continuare esențială pentru viețile noastre și de preferat în fața la a fi singur, a spus Papa Francisc. „Astăzi vedem și trăim pe diferite fronturi cum familia este slăbită, cum este pusă în discuție. Cum se crede că ea este un model de acum depășit și incapabil să găsească loc în cadrul societăților noastre care, sub pretextul modernității, favorizează tot mai mult un sistem bazat pe modelul izolării”, a spus Pontiful luni, 15 februarie 2016, la întâlnirea cu familiile din orașul sudic din Mexic Tuxtla Gutiérrez.
„Desigur, a trăi în familie nu este ușor mereu, adesea este dureros și obositor, dar, cum am spus de mai multe ori referindu-mă la Biserică, eu cred că acest lucru poate să fie aplicat și la familie: prefer o familie rănită care în fiecare zi încearcă să conjuge iubirea în locul unei familii și al unei societăți bolnave datorită închiderii sau comodității fricii de a iubi. Prefer o familie care rând pe rând încearcă să reînceapă în locul unei familii și al unei societăți narcisiste și obsedate de lux și de comodități… Prefer o familie cu o față obosită datorită jertfelor în locul unei familii cu fețe fardate care nu știu ce este aceea duioșie și compasiune.”
Papa Francisc s-a întâlnit cu familiile pe stadionul Victor Manuel Reyna, în capitala statului mexican Chiapas. El a ascultat mărturii mergând de la aceea a unui tânăr cu distrofie musculară, la a unui cuplu divorțat și recăsătorit, a unei familii care se luptă să obțină bunurile de bază și a unei mame singure care a refuzat să facă avorturi în ciuda presiunilor în această direcție. În timpul mărturiilor, Papa, în aplauzele pline de entuziasm ale mulțimii, s-a coborât pentru a binecuvânta un tânăr imobilizat în scaun cu rotile, pe care personalul de securitate al Pontifului l-a ridicat pe scenă. Răspunzând la seria de mărturii, Papa Francisc a spus: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru pulsul prezenței Sale în familiile voastre”.
„Mulțumesc și vouă, familii și prieteni, care ne-ați dăruit mărturia voastră, care ne-ați deschis ușile caselor voastre, ușile vieții voastre; ne-ați permis să ne așezăm la ‘masa’ voastră unde împărțiți pâinea care vă hrănește și sudoarea în fața dificultăților zilnice. Pâinea bucuriilor, a speranței, a viselor și a sudorii în fața amărăciunilor, a dezamăgirii și a căderilor. Mulțumesc pentru că ne-ați permis să intrăm în familiile voastre, la masa voastră, în casa voastră”. Sfântul Părinte i s-a adresat pe nume tânărului Manuel cu distrofie musculară: „Ai început să dai curaj vieții, să dai curaj familiei tale, să dai curaj prietenilor tăi și să ne dai curaj și nouă, celor adunați aici. Cred că aceasta este ceea ce Duhul Sfânt dorește să facă mereu în mijlocul nostru: să dea curaj, să ne dăruiască motive pentru a continua să pariem pe familie, să visăm și să construim o viață care să știe de casă și de familie”.
Pentru aceasta Dumnezeu Tatăl a luptat încă din vechime. „Când totul părea pierdut în acea seară în grădina Edenului, Dumnezeu Tatăl a dat curaj acelei tinere perechi și i-a arătat că nu era pierdut totul. Și când poporul lui Israel simțea că nu mai avea sens traversarea pustiului, Dumnezeu Tatăl l-a incitat să aibă curaj cu mana. Și când a venit împlinirea timpurilor, Dumnezeu Tatăl a dat curaj omenirii pentru totdeauna dăruindu-ni-l pe Fiul Său!… Dumnezeu Tatăl nostru nu știe să facă altceva decât să ne iubească și să ne dea curaj și să ne determine și să ne facă să mergem înainte. Nu știe să facă altceva! Pentru că numele Său este iubire, numele Său este dar gratuit, numele Său este dedicare, numele Său este milostivire.”
Papa Francisc a răspuns la cererea lui Manuel de a se ruga pentru acei adolescenți „fără elan, fără forță, descurajați. Și așa cum bine ai spus, Manuel, adesea această atitudine se naște pentru că se simt singuri, pentru că nu au pe nimeni cu care să vorbească”. De la aceasta a trecut la mărturia dată de Beatriz, o mamă singură care a vorbit despre lupta ei cu nesiguranța și singurătatea. „De câte ori te-ai simțit arătată cu degetul, judecată: ‘aceea’. Să ne gândim la toate persoanele, la toate femeile care trec prin ceea ce a trecut Beatriz. Precaritatea, lipsurile, foarte adesea faptul de a nu avea nici măcar indispensabilul poate să ne facă să disperăm, poate să ne facă să simțim o puternică neliniște pentru că nu știm ce să facem pentru a merge înainte, și mai mult încă atunci când avem copii de crescut.”
„Există o precaritate care poate să fie foarte periculoasă, care se poate infiltra în noi fără ca să ne dăm seama, și este precaritatea care se naște din singurătate și din izolare. Și izolarea este mereu un rău sfătuitor”. Combaterea acestei izolări trebuie să aibă loc la diferite nivele. „Unul este prin legi care să protejeze și să garanteze minimul necesar pentru ca fiecare familie și fiecare persoană să poată crește prin studiu și un loc de muncă demn. Și celălalt, așa cum au subliniat bine mărturiile lui Humberto și Claudia când ne-au spus că încercau să ne transmită iubirea lui Dumnezeu pe care au experimentat-o în slujirea și în asistarea celorlalți. Legi și angajare personală sunt o bună îmbinare pentru a frânge vârtejul precarității. Și voi v-ați făcut curaj; și voi vă rugați, voi stați cu Isus, voi sunteți inserați în viața Bisericii.”
„Mi-au cerut să mă rog pentru voi și vreau să încep să fac aceasta chiar acum. Voi, dragi mexicani, aveți un ‘mai mult’, alergați avantajați. O aveți pe Mama, Preasfânta Fecioară Maria de Guadalupe, care a dorit să viziteze aceste ținuturi și acest lucru ne dă certitudinea că, prin mijlocirea sa, acest vis numit familie nu va fi înfrânt de nesiguranță și de singurătate. Ea este Mamă și este mereu gata să apere familiile noastre, să apere viitorul nostru, este mereu gata să ne dea curaj dăruindu-ni-l pe Fiul său.”
Imagini
