Misiuni populare în parohia Sfânta Tereza a Pruncului Isus, din Iași
16.03.2016, Iași (Catholica) - Duminică, 13 martie 2016, la Liturghia de la ora 11, a avut loc în parohia Sfânta Tereza a Pruncului Isus, din Iași, încheierea misiunilor populare din Anul Jubiliar al Milostivirii, desfășurate în perioada 6-13 martie 2016, predicator fiind pr. Iosif Dorcu, iar celebranți principali diferiți preoți care au activat în această parohie de-a lungul timpului. Ultima zi de misiuni populare a fost o încununare a săptămânii ce a trecut, în care pr. Iosif Dorcu, a prezentat marile mistere ale Bisericii: pe Isus, pe Maria, rugăciunea, Euharistia și, la această predică, chiar și Biserica însăși. PS Petru Gherghel, Episcop romano-catolic de Iași, le-a împărțit credincioșilor care s-au spovedit și împărtășit binecuvântarea finală, cu indulgență plenară, nu înainte ca toți cei prezenți să asculte ultimele reflecții ale părintelui predicator din cadrul acestor misiuni.
Pr. Dorcu și-a început prima predică cu prezentarea condiției omului, care se poate defini numai în raport cu Dumnezeu, făcându-i pe cei prezenți, prin intermediul crucii, să reflecteze atât asupra sufletului lor, cât și asupra viziunilor moderne, care îl înjosesc și îl devalorizează, aflăm de pe Ercis.ro. Părintele a lăudat frumusețea Psalmului 8, care slăvește omul, cea mai mare creație a lui Dumnezeu; bucuria lui Dumnezeu stă în comuniunea cu omul viu, căruia permanent îi vorbește și i se revelează. A prezentat, de asemenea, marile păcate ale secolului nostru: avortul, eutanasia, războaiele și divorțul, apreciind că acestea sunt efectul anulării demnității omului, care este creație și fiu al Tatălui Ceresc.
La cea de-a doua predică, părintele a prezentat felul prin care păcatul distruge omul, de la modul cum apare el în viața noastră până la gravele sale consecințe asupra trupului și a sufletului. Printre urmările păcatului se numără: pierderea demnității, incapacitatea de a-l mai suporta pe Dumnezeu, lipsa încrederii că ne-ar mai putea ajuta, precum și pierderea simțului responsabilității, concretizată prin rușine. „Trebuie să trezim în noi acel spirit de credință, să îl menținem mereu viu, plin de speranță, să încercăm să mărim flacăra iubirii și a evlaviei”, a îndemnat părintele.
La cea de-a treia predică, părintele a arătat că Dumnezeu încearcă mereu să îl abată pe om de la păcat, vorbindu-i în biserică, prin preoți, în lume, prin oameni, dar, mai ales, în Biblie, prin cuvântul Său. „Ce am face dacă am purta Biblia ca pe telefonul mobil? Ce ar fi dacă am lua-o și pe ea în geantă? Sau dacă am folosi-o de mai multe ori pe zi? Ce ar fi dacă am utiliza-o pentru a primi mesaje, pentru cazurile de urgență sau pentru a intra în legătură cu Dumnezeu? Ce ar fi dacă am da-o și prietenilor? Răspunsul este simplu: așa am fi adevărați creștini! Biblia, spre deosebire de telefon, nu își pierde semnalul, deoarece Cristos ne-a plătit deja abonamentul”.
Părintele a continuat, la cea de-a patra predică, cu imaginea lui Isus care salvează omul, prezentând importanța Fiului lui Dumnezeu și a tot ceea ce a îndurat pentru noi, ca să ne mântuiască. Isus trece prin toate fazele ființei umane, inclusiv prin ispită, ceea ce ne oferă, în opinia părintelui, una dintre cele mai mari bucurii: credința că putem învinge răul. Isus a schimbat universul de la moarte la viață, dar această schimbare nu se poate realiza fără voința noastră, fără o trăire personală, care ar trebui să meargă de la meditarea patimilor lui Isus și până la proslăvirea Învierii. La cea de-a cincea predică a vorbit despre rolul Euharistiei în viața noastră, acela de a ne face părtași la dumnezeirea și milostivirea lui Isus; din iubire pentru noi, El nu a dorit să ne lase singuri după plecarea din această lume, asumându-și, totuși, riscul milioanelor de împărtășanii sacrilege ce știa că vor urma.
La a șasea predică, credincioșii au aflat că prin rugăciune nu doar stabilim un contact cu Dumnezeu, ci suntem capabili să aducem roade pentru noi, pentru cei din jur și pentru întreaga omenire. Putem contribui și noi, astfel, la marele plan al lui Dumnezeu, mântuirea lumii. Întreaga predică s-a concentrat în jurul rugăciunii lui Isus din grădina Ghetsimani, unde a suferit pentru trădarea apostolilor, dar și pentru trădarea noastră, rugăciune care s-a încheiat cu adresarea către Tatăl, singura salvare a omului doborât. La cea de-a șaptea predică, părintele a prezentat-o pe Fecioara Maria, izvorul milostivirii divine. Prin Maria, putem dobândi multe haruri, mai ales de convertire, căci ea a trecut prin toate experiențele noastre: a muncit, a născut, l-a pierdut pe Iosif și, mai mult, și-a văzut, cu durere, fiul murind, într-un mod atât de sfâșietor.
La predica de încheiere, pr. Dorcu a prezentat imaginea Bisericii, care cuprinde toate misterele și personalitățile creștinătății, ea fiind opera Duhului Sfânt, precum și locul unde putem înțelege perspectiva noastră de mântuire și planul lui Dumnezeu. A dat exemplul celor ce spun că se pot mântui și acasă, fără să meargă la biserică, pe care îi consideră ca făcând parte din propria lor sectă, cu o religie stearpă și neroditoare, din lipsa Sacramentelor și a contactului direct cu Dumnezeu. La finalul Liturghiei de încheiere, PS Petru Gherghel a lăudat munca și cuvintele pr. Iosif Dorcu, mulțumindu-le credincioșilor pentru participare și pr. paroh Petru Sescu și colaboratorilor săi, pentru bunăvoința și eforturile depuse în realizarea acestor misiuni. Un reprezentant al parohiei a rostit și el un discurs de mulțumire.




Emotionant si foarte educativ. Laudat sa fie Isus si Maria.