Papa Francisc: Să ne preocupe viața omului și nu litera legii
11.04.2016, Vatican (Catholica) - Învățătorii literei îi judecă pe ceilalți folosind Cuvântul lui Dumnezeu împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, își închid inima în fața profeției; pe ei nu îi interesează viața persoanelor ci numai schemele lor făcute din legi și cuvinte, a spus Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată luni, 11 aprilie 2016, dimineață, în capela reședinței sale din Casa Santa Marta. În centrul predicii Sfântului Părinte s-a aflat prima lectură biblică a Sfintei Liturghii, luată din Faptele Apostolilor, în care învățătorii legii îl acuză pe diaconul Ștefan prin calomnii pentru că, notează autorul sacru, „nu puteau ține piept înțelepciunii și duhului cu care vorbea” (Fapte 6,10). Ei prezintă niște martori falși care să spună că l-au auzit „rostind cuvinte de blasfemie împotriva lui Moise, împotriva lui Dumnezeu”, citim pe situl Radio Vatican.
Inima închisă la adevărul lui Dumnezeu, a remarcat Papa Francisc, este legată numai de adevărul legii, și mai mult decât al legii, al literei. Ei nu găsesc altă cale de ieșire decât minciuna, martorii falși și moartea. Isus îi dojenise deja pentru această atitudine, pentru că „părinții lor i-au ucis pe profeți” iar acum ei construiesc monumente în cinstea acelor profeți. Răspunsul pe care îl dau „învățătorii legii”, mai mult decât fățarnic, este cinic: dacă am fi trăit noi în timpul părinților, afirmă aceștia, nu am fi făcut ca ei. În acest fel, a continuat Pontiful, ei se spală pe mâini iar în fața conștiinței lor se consideră nepătați. Dar inima lor este închisă la Cuvântul lui Dumnezeu, este închisă la adevăr, este închisă la mesagerul lui Dumnezeu care aduce profeția pentru a face ca poporul lui Dumnezeu să meargă înainte.
„Mă doare”, a spus Pontiful, „când citesc acel scurt verset din Evanghelia după Matei în care Iuda, căit, merge la preoți și le spune: ‘Am păcătuit’ și le dă înapoi banii primiți. ‘Ce ne privește, spun ei, tu vei vedea!’ (Matei 27,4). O inimă închisă în fața acestui sărman om căit, care nu știa ce să facă. ‘Tu vei vedea!’ Și s-a dus să se spânzure. Dar ce fac ei când Iuda merge să se spânzure? Vorbesc între ei și spun: ‘Bietul de el’? Nu, ci se gândesc imediat la bani: ‘Nu este permis să-i punem în tezaur căci sunt prețul sângelui’ (Matei 27,6). Regula așa spune, așa se face. Învățătorii literei!”
„Pe ei”, a continuat Sfântul Părinte, „nu îi doare viața unei persoane, nu îi interesează căința lui Iuda. Evanghelia spune că el s-a întors înapoi căindu-se de răul făcut. Pe ei îi interesează numai schema de legi și atâtea cuvinte și atâtea lucruri pe care au construit-o. Aceasta este împietrirea inimii lor. Aceasta este împietrirea inimii, nechibzuința inimii acestor oameni, care nefăcând față adevărului lui Ștefan, merg să caute mărturii, martori falși, ca să-l judece”. Viața diaconului Ștefan sfârșește ca viața tuturor profeților, sfârșește ca Isus. Acest lucru se repetă în istoria Bisericii.
„Istoria ne vorbește despre atâta lume care este ucisă, judecată, deși era nevinovată: judecată cu Cuvântul lui Dumnezeu împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Să ne gândim la vânătoarea de vrăjitoare sau la Sf. Ioana d’Arc și la atâția alții care au fost arși de vii, condamnați, pentru că nu se potriveau, după judecătorii lor, cu Cuvântul lui Dumnezeu. Este modelul lui Isus care, pentru a fi credincios și a asculta de Cuvântul Tatălui, ajunge pe Cruce. Cu această blândețe Isus le spune discipolilor de la Emaus: ‘O, nepricepuților și greoi de inimă!’ (Luca 24,25). Să îi cerem astăzi Domnului să privească cu aceeași bunătate la micile sau la marile greșeli ale inimii noastre, să ne dea mângâierea Sa, să ne spună ‘O, nepriceputule și greoi de inimă!’ și să înceapă să ne explice lucrurile”.

