PS Florentin: Documentul de la Chieti este un pas înainte pe drumul dialogului
22.09.2016, Chieti (Catholica) - S-a încheiat joi, 21 septembrie 2016, cea de-a 14-a Sesiune Plenară a Întâlnirii Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă de la Chieti, Italia. În calitate de membru al acestei Comisii, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a oferit, în cadrul unui interviu, câteva lămuriri asupra acestui important moment al drumului spre refacerea unității creștine, interviu publicat integral pe EparhiaClujGherla.ro și din care vă oferim câteva fragmente.
– Preasfinția Voastră, ce s-a realizat semnificativ în cadrul acestei întâlniri?
– Cu bucurie am ascultat aplauzele celor circa 60 de membri ai Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialogul Teologic între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă, în momentul în care a fost aprobat documentul de lucru propus, după cea de-a doua corectură din partea Comisiei de redactare, respectiv la al 3-lea text pe care l-am avut după corecturile succesive.
Ne-am bucurat pentru această aprobare, chiar dacă nu putem vorbi de unanimitate, pentru că anumite paragrafe nu au fost acceptate de către Biserica din Georgia, în rest, toate celelalte Patriarhate și Biserici care au avut reprezentanți la această întâlnire au aprobat și primit acest document. S-a aprobat și comunicatul întâlnirii de la Chieti, și, de asemenea, s-au propus câteva teme pentru a fi discutate în Comitetul de coordonare al Comisiei Mixte care se va întâlni în luna septembrie 2017.
– Cum explicați reacția Bisericii din Georgia, care „nu a fost de acord cu câteva dintre paragrafele documentului”?
– Unul dintre motivele pentru care reprezentanții Bisericii din Georgia nu au fost de acord cu unele paragrafe ale documentului a fost și cel al dificultății de înțelegere a limbii engleze. Discuțiile teologice s-au purtat în limbi diferite, exista traducere simultană în limbile: engleză, italiană, franceză, germană, greacă și rusă. Majoritatea vorbitorilor s-au exprimat în limba engleză, dar au fost luări de cuvânt și în greacă, franceză, italiană, chiar și în germană și, la un moment dat, pentru a putea discuta cu reprezentanții Bisericii din Georgia, co-președintele comisiei, Mitropolitul Job, a vorbit cu ei în limba rusă, ca să înțeleagă anumite fraze scrise în limba engleză și să vadă că nu era greșit sensul frazei.
A fost firesc să întâmpinăm dificultăți de comunicare, dacă ne gândim la diversitatea de tradiții, mentalități, civilizații existente, la multitudinea națiunilor din care fac parte membrii comisiei. De asemenea, a existat și o reținere din partea membrilor comisiei în fața criticilor pe care ar putea să le primească ulterior din partea unor credincioși fanatici, pentru afirmațiile pe care le-au aprobat în acest document.
– Ce presupune aprobarea documentului de la Chieti?
– Trebuie menționat faptul că aprobarea acestor documente ale Comisiei Internaționale de Dialog Teologic, în mod particular consensul la acest document de la Chieti, este un consens de tip formal și anume: membrii Comisiei sunt de acord că acest document nu conține erezii și învățături împotriva doctrinei propriei Biserici.
Dacă reprezentanții unei Biserici au aprobat acest document nu înseamnă că el devine imediat un document obligatoriu pentru acea Biserică. Pe de altă parte, este un document care reprezintă rodul muncii Comisiei Mixte și care se oferă Sinodului Bisericii locale, tocmai pentru a fi un ghid în dialogul dintre Biserici în viitor. Ceea ce doresc să subliniez este că acest document nu devine imediat un text canonic, sau de obligativitate, ci rămâne un text care se oferă Sinodului fiecărei Biserici și el poate fi primit sau nu.
– În ce constă documentul și cum poate fi el un element de legătură, de apropiere între Biserici?
– Documentul trebuie să ducă la o cunoaștere mai bună între Biserici și să ofere un limbaj comun, pentru că în acest document se exprimă idei, atât din teologia, istoria și canoanele Bisericii Orientale cât și ale Bisericii Occidentale. Conținutul acestui document redă o situație de fapt a Bisericii primului mileniu – care era Una, chiar dacă acel timp a fost destul de frământat și a trecut prin diferite momente de rupturi, dar care nu au dus la o separare.
În primul mileniu creștin nici nu s-a pus problema unei separări, pentru că nu puteau concepe o separare în Trupul lui Cristos care este Biserica, și atunci este frumos de văzut cum au reușit creștinii primului mileniu să vindece momentele de ruptură și să revină la unitatea deplină. Acest lucru trebuie ca noi să îl învățăm din primul mileniu creștin: cum să putem conviețui unii cu alții, știind să vindecăm rupturile care apar între noi.
– În calitate de membru al sub-comisiei catolice, care considerați că sunt roadele acestei întâlniri de dialog între cele două Biserici și ce însemnătate va avea Documentul de la Chieti în viitor?
– Ca în sesiunile precedente ale întâlnirilor comisiei, am învățat foarte multe prin acest dialog. Nu a fost un dialog lipsit de contradicții, de momente în care s-a făcut apel la dicționare, la canoane, la lucrări de specialitate. Dar cred că toate aceste contradicții fac parte din cadrul unui dialog normal și, oarecum, aceasta dă coloratura dialogului. După momentele de contradicție toată lumea s-a simțit foarte bine și relaxată și chiar s-au rostit discursuri foarte frumoase și cu cereri de scuze din partea unor reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe, cu multă smerenie, cu multă dorință reală de colaborare și exprimând în același timp recunoștința pentru deschiderea Bisericii Catolice și posibilitatea de a-și spune deschis părerea proprie.
Consider că, într-adevăr, Documentul de la Chieti este un pas înainte pe drumul dialogului între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, și care, fără a spune cuvinte mari, pune bazele unei posibile reflecții viitoare asupra unei Biserici Creștine în comuniune în mileniul al III-lea.




