Sesiune științifică: Timișoara 1716-2016. O istorie europeană
22.10.2016, Timișoara (Catholica) - În perioada 14-15 octombrie 2016, în organizarea Academiei Române, Filiala Timișoara (bd. M. Viteazu nr .24), a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, Muzeului Național al Banatului, Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Timiș, Mitropoliei Banatului, Fundației Politehnica Timișoara, Universității de Vest Timișoara, Consiliului Local Timișoara, Consiliului Județean Timiș și a multor altor instituții culturale și de cercetare din oraș a avut loc sesiunea științifică internațională „Timișoara 1716 – 2016 O istorie europeană„. Manifestarea a fost dedicată celor 300 de ani trecuți de la eliberarea urbei și a întregului Banat de sub stăpânirea otomană, ea bucurându-se și de sprijinul Ambasadei Austriei la București.
În partea de deschidere, desfășurată vineri, 14 octombrie 2016, începând cu orele 10.00, în aula magna a filialei Academiei, au luat cuvântul o serie întreagă de reprezentanți ai organizatorilor și ai instituțiilor participante. Moderatorul momentului a fost dl. Ioan Hațegan, cercetător științific, care l-a invitat pe Excelența Sale Martin Roos, Episcop de Timișoara, să adreseze cuvântul său de salut participanților. Mulțumind, Preasfințitul Martin a reiterat importanța momentului 1716 în istoria Timișoarei și a Banatului, reașezarea vieții religioase, administrative, urbane și culturale în întreaga regiune pe fundamente solide, moderne, bine organizate și aducătoare de progres. Modul în care s-a desfășurat lungul și complicatul asediu, dar și exemplele de înțelepciune ale prințului Eugeniu de Savoya, toleranța sa față de cei învinși și omenia față de cei răniți, față de dezertori sau chiar față de variatele populații întâlnite, au făcut ca Timișoara să se construiască încă din acea clipă pe principiile pe care de trei veacuri le respectăm cu toții și care au devenit elementul de recunoaștere al urbei de pe Bega. Implicarea filialei timișorene a Academiei României în programul jubileului, moment istoric pentru un oraș care se dorește a deveni capitală culturală europeană, a fost și ea salutată de Episcopul romano-catolic.
Tot în deschidere au vorbit și dl. acad. Ioan Păun Otiman, președintele filialei locale a Academiei Române, dl. Crișu Dascălu, președintele Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, dl. Ivan Bogdanov, președintele Fundației Politehnica Timișoara, dl. Raul Ionuț Rus, șef de serviciu al Serviciului Județean Timiș al Arhivelor Naționale ale României și dl. Vasile Dudaș, delegat din partea Muzeului Național al Banatului. Oaspetele de onoare, care a deschis seria comunicărilor științifice, a fost Alteța Sa Imperială și Regală, arhiducele dr. Ulrich von Habsburg-Lothringen, sosit la Timișoara împreună cu Alteța Sa Principesa Anita von Hohenberg, urmașa arhiducelui Franz Ferdinand și cu contele Andreas von Bardeau. Oaspetele din vechea familie Habsburg-Lothringen a prezentat o lucrare având titlul „Habsburgii și Banatul” în parcursul căreia a pornit de la datele esențiale ale trecutului acestei regiuni istorice, dar și de la primele ei contacte cu casa imperială, mergând până la situația ei din veacul trecut. Lucrarea, amplă din punct de vedere al conținutului, a fost susținută în limba germană și a fost tradusă simultan în limba română.
În continuare a fost prezentată și comunicarea: „Dieceza de Cenad și Episcopii ei între 1710-1777. Eliberarea Timișoarei și a Banatului și reașezarea vieții religioase catolice în teritoriul episcopiei” susținută de dl. Claudiu Călin, arhivist diecezan. Conținutul lucrării s-a axat pe prezentarea refacerii vechii Dieceze, întemeiate în 1030, în contextul apartenenței acestor meleaguri, începând din 1716, la Imperiul Roman de Națiune Germană și la activitatea celor patru episcopi care au păstorit episcopia latină până în 1777, teritoriul ei fiind împărțit în anul următor, din punctul de vedere al administrației civile, în trei comitate (județe) și reincorporat Regatului Ungariei.
Din programul celor două zile ale sesiunii de comunicări, amintim câteva dintre cele mai interesante comunicări expuse, respectiv anunțate: dr. Cristina Feneșan – Vilayetul Timișoara, început și sfârșit, dr. Vasile Roma – Strategii și tactici folosite la angajarea personalului din oficiile inferioare din administrația Banatului, dr. Lajos Kakucs – Sigiliile orașelor bănățene în sec. XVI-XIX, dr. Ioan Hațegan – Eugeniu de Savoya și Banatul, dr. Zoltan Iusztin – Feudalimsul oriental – reflexii istoriografice, drd. Alexandru Kosa – Cucerirea habsburgică a Timișoarei, Elena Miklosik – Aspecte culturale și mondene din Cetatea Timișoarei, dr. Rodica Vârtaciu – Barocul în Banat, dr. Camil Petrescu – Banatul – spațiu de experiențe al Imperiului Habsburgic, dr. Mihaela Vlăsceanu – Barocul în arta secolului al XVIII-lea în Banat, Pr. dr. Sașa Iașin (Eparhia Ortodoxă Sârbă a Timișoarei) – Titlu rezervat, pr. dr. Ioan Popescu (Mitropolia Banatului) – Confesiunile evreiești din Banat în secolul al XVIII-lea. Aspecte economice și confesionale, dr. Nicolae Morar – Spiritualitatea, cultura și educația în Banat în secolele XVII-XVIII, dr. Remus Feraru – Biserica Ortodoxă din Banat, secolele XVII-XVIII, pr. dr. Alin Scridon – Biserica Ortodoxă Română din Transilvania și moștenirea habsburgică, protopop pr. Ioan Bute – Repere de viață bisericească timișoreană în secolul al XVIII-lea.
În cadrul manifestării au fost prevăzute și momente artistice susținute de Formația „Pelegrinii” și de corul de copii al Operei Române Timișoara. (text & foto: Claudiu Călin)
Imagini
