Papa Francisc: Biserica este chemată să îl arate pe Isus oamenilor
15.01.2017, Vatican (Catholica) - „Frații noștri mici”, „expuși la atâtea pericole” – așa i-a definit Papa Francisc, după rugăciunea Angelus de duminică, 15 ianuarie 2017, pe migranții minori. În această zi s-a celebrat Ziua Mondială a Migrantului și Refugiatului, dedicată temei: „Migranții minori, vulnerabili și fără glas”. Înainte de rugăciunea Angelus, Sfântul Părinte a vorbit despre necesitatea la a continua să îl vestim pe Cristos, subliniind: „Vai, vai când Biserica se vestește pe ea însăși; pierde busola, nu știe unde merge!” Vă oferim discursul Sfântului Părinte după traducerea pr. Mihai Pătrașcu publicată pe Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
În centrul Evangheliei de astăzi (Ioan 1,29-34) este acest cuvânt al lui Ioan Botezătorul: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii” (v. 29). Un cuvânt însoțit de privirea și de gestul mâinii care îl indică pe El, pe Isus. Să ne imaginăm scena. Suntem pe malul râului Iordan. Ioan botează; este atâta lume, bărbați și femei de diferite vârste, veniți acolo, la râu, pentru a primi botezul din mâinile acelui om care multora le amintea de Ilie, marele profet care cu nouă secole înainte îi purificase pe israeliți de idolatrie și îi condusese din nou la adevărata credință în Dumnezeul alianței, Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob.
Ioan predică faptul că împărăția cerurilor este aproape, că Mesia urmează să se manifeste și trebuie să se pregătească, să se convertească și să se comporte cu dreptate; și începe să boteze în Iordan pentru a da poporului un mijloc concret de pocăință (cf. Matei 3,1-6). Acești oameni veneau pentru a se căi de propriile păcate, pentru a face pocăință, pentru a reîncepe viața. El știe, Ioan știe că Mesia, Consacratul Domnului, este de acum aproape, și semnul pentru a-l recunoaște va fi că asupra Lui se va așeza Duhul Sfânt; de fapt El va aduce adevăratul botez, botezul în Duhul Sfânt (cf. Ioan 1,33).
Și iată, momentul vine: Isus se prezintă pe malul râului, în mijlocul oamenilor, al păcătoșilor – ca noi toți. Este primul Său act public, primul lucru pe care-l face când părăsește casa din Nazaret, la treizeci de ani: coboară în Iudeea, merge la Iordan și este botezat de Ioan. Știm ce se întâmplă, am celebrat duminica trecută: asupra lui Isus coboară Duhul Sfânt sub chip de porumbel și glasul Tatălui îl proclamă Fiu preaiubit (cf. Matei 3,16-17). Este semnul pe care-l aștepta Ioan. El este! Isus este Mesia.
Ioan este descumpănit, pentru că s-a manifestat în mod inimaginabil: în mijlocul păcătoșilor, botezat ca și ei, ba chiar pentru ei. Însă Duhul îl luminează pe Ioan și-l face să înțeleagă că așa se împlinește dreptatea lui Dumnezeu, se împlinește planul Său de mântuire: Isus este Mesia, Regele lui Israel, dar nu cu puterea din această lume, ci ca Miel al lui Dumnezeu, care ia asupra Sa și ridică păcatul lumii. Așa îl indică Ioan oamenilor și discipolilor săi. Pentru că Ioan avea un numeros cerc de discipoli, care îl aleseseră drept călăuză spirituală, și tocmai unii dintre ei vor deveni primii discipoli ai lui Isus. Cunoaștem bine numele lor: Simon, numit apoi Petru; fratele său, Andrei; Iacob și fratele său, Ioan. Toți pescari; toți galileeni, ca Isus.
Iubiți frați și surori, pentru ce ne-am oprit îndelung asupra acestei scene? Pentru că este decisivă! Nu este o povestioară. Este un fapt istoric decisiv! Această scenă este decisivă pentru credința noastră; și este decisivă și pentru misiunea Bisericii. Biserica, în orice timp, este chemată să facă ceea ce a făcut Ioan Botezătorul, să îl arate pe Isus oamenilor spunând: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” El este unicul Mântuitor! El este Domnul, umil, în mijlocul păcătoșilor, dar este El, El: nu este un altul, puternic, care vine; nu, nu, este El!
Acestea sunt cuvintele pe care noi, preoții, le repetăm în fiecare zi, în timpul Liturghiei, când prezentăm poporului pâinea și vinul devenite Trupul și Sângele lui Cristos. Acest gest liturgic reprezintă toată misiunea Bisericii, care nu se vestește pe ea însăși. Vai, vai când Biserica se vestește pe ea însăși; pierde busola, nu știe unde merge! Biserica îl vestește pe Cristos; nu se duce pe ea însăși, îl duce pe Cristos. Pentru că El și numai El este cel care mântuiește poporul Său de păcat, îl eliberează și îl conduce la țara adevăratei libertăți. Fecioara Maria, Mama Mielului lui Dumnezeu, să ne ajute să credem în El și să-l urmăm.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori!
Astăzi se celebrează Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului, dedicată temei „Migranții minori, vulnerabili și fără glas”. Acești frați ai noștri mici, în special dacă nu sunt însoțiți, sunt expuși la atâtea pericole. Și vă spun că sunt atâția! Este necesar să se adopte orice măsură posibilă pentru a garanta minorilor migranți protecție și apărare, precum și integrarea lor.
Adresez un salut special reprezentanțelor diferitelor comunități etnice adunate aici. Dragi prieteni, vă urez să trăiți senin în localitățile care vă primesc, respectându-le legile și tradițiile și în același timp păstrând valorile din culturile voastre de origine. Întâlnirea diferitelor culturi este întotdeauna o îmbogățire pentru toți! Mulțumesc Oficiului Migrantes al Diecezei de Roma și celor care lucrează cu migranții pentru a-i primi și a-i însoți în dificultățile lor și încurajez să se continue în această lucrare, amintind exemplul Sf. Francesca Saverio Cabrini, patroana migranților, de la a cărei moarte se împlinesc anul acesta o sută de ani. Această soră curajoasă și-a dedicat viața ca să ducă iubirea lui Cristos la cei care erau departe de patrie și de familie. Mărturia sa să ne ajute să ne îngrijim de fratele străin, în care este prezent Isus, adesea suferind, refuzat și umilit. De câte ori în Biblie Domnul ne-a cerut să-i primim pe migranți și pe străini, amintindu-ne că și noi suntem străini!
Vă salut cu afecțiune pe voi toți, iubiți credincioși care proveniți din diferite parohii din Italia și din alte țări, precum și asociațiile și diferitele grupuri. Îndeosebi pe studenții de la Meléndez Valdés de Villafranca de los Barros, Spania. Urez tuturor o duminică frumoasă și poftă bună. Și, vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Mulțumesc!
