Pr. Marius Ciobanu, doctor în teologie
28.02.2017, Iași (Catholica) - Vineri, 24 februarie 2017, la Universitatea Pontificală „Gregoriana” din Roma, pr. Marius Ciobanu și-a susținut teza de doctorat având titlul „Abbracciare” Cioran și subtitlul La „fede” di Emil Mihai Cioran alla luce della riflessione teologica di Karl Rahner di fronte alla noncredenza („Îmbrățișându-l” pe Cioran – „Credința” lui Emil Mihai Cioran, în lumina reflecției teologice a lui Karl Rahner referitoare la necredință).
Vizibil emoționat, în prezența familiei, a colegilor și a prietenilor, pr. Marius și-a ocupat la ora 16.00 locul de unde trebuia să își prezinte și să își apere lucrarea de doctorat la care a lucrat timp de 5 ani. Cu începerea prezentării generale a tezei, pr. Marius s-a dovedit a fi un candidat stăpân pe tema pregătită, ceea ce s-a întâmplat și în momentul în care a trebuit să răspundă la întrebările adresate de membrii comisiei de evaluare formate din trei membri: pr. prof. dr. Nicolas Steeves SJ, președintele comisiei; pr. prof. dr. Ferenc Patsch SJ, moderatorul tezei, și pr. prof. dr. Giuseppe Bonfrate, cenzor.
După rostirea unei rugăciuni scrise de Emil Cioran, pr. Marius a împărtășit tuturor că originea ideii unei cercetări asupra operei lui E. Cioran într-o perspectivă teologică a avut ca punct de plecare unele afirmații ale Cardinalului Gianfranco Ravasi, care, „în una dintre primele sale întâlniri ale proiectului Curtea Neamurilor de la București, din 2011, sugera ca Emil Cioran să fie considerat ca un tip de exemplu contemporan emblematic și provocator în dialogul cu necredincioșii, numind scriitorul român un ateu-credincios sui generis”. Iar scopul dizertației a fost tocmai încercarea de a vedea dacă „este pertinent a-l numi pe Cioran credincios sui generis, având în vedere faptul că în virtutea răspunsului la această întrebare se va putea avea cu Cioran o întâlnire care va îmbogăți cu noi provocări și abordări în vederea dialogul cu necredința”.
Cum se vede și în titlul lucrării sale, a fost utilizată ca cheie hermeneutică teologia referitoare la necredință al teologului german Karl Rahner, un punct de referință postconciliar în a determina elementele esențiale pentru un dialog autentic cu necredința, fiind evidențiată originalitatea abordării prin faptul că „aceasta nu a constat într-o confruntare clasică între cei doi autori, dar într-un tip de întâlnire pe calea dialogului”.
Cât privește structura, din prezentarea pr. Marius s-a putut afla că lucrarea a fost structurată în trei părți, în prima parte fiind sintetizate diferitele teme ale lumii gândirii cioraniene, oprindu-se într-un mod preponderent asupra atitudinii lui Cioran în fața problemei religioase, „firul roșu fiind stilul său contradictoriu și paradoxal… reparcurgând drumul său de căutare a divinului”, pentru ca în partea a doua a dizertației să fie analizată teologia lui K. Rahner asupra necredinței, pe baza căreia „se poate vorbi despre un ateism nevinovat, în ciuda ateismului categorial, în măsura în care nu se neagă orizontul transcendental”. În cele din urmă s-a scos în evidență faptul că, „deși, la o primă vedere, nu s-ar putea vorbi despre o credință în Cioran, din cauza negaționistului și a blestemelor sale împotriva lui Dumnezeu, am încercat, cu sprijinul teologiei asupra necredinței a lui Rahner, de a demonstra, fără a forța aplicarea conceptelor rahneriane la viziunea cioraniană asupra lumii religioase, că se poate vorbi despre o credință implicită în Cioran. Am afirmat că da-urile sale sunt acei nu mascați, și sunt da-uri insuficiente, paradoxale. Cioran crede, dar nu în maniera explicită a credincioșilor, chiar dacă pasiunea pentru gândirea religioasă este asemănătoare sau poate mai intensă. El crede în mod implicit, deoarece acceptă orizontul transcendental prin intermediul căutării sale continue a Absolutului și prin intermediul modului său paradoxal de a vedea religia pe dos.
Concluzionând prezentarea sa, pr. Marius a amintit unul dintre pasajele din corespondența avută de E. Cioran cu călugărul Nicolae Steinhardt, în care călugărul îi scria lui Cioran: „Mă uimește faptul că Dumneavoastră sunteți un om de bună credință. Mențin, împotriva oricărei probabilități, speranța că într-o zi Dumneavoastră vă veți apropia de Cristos…”, iar pr. Marius și-a exprimat speranța că filozoful „s-a apropiat, după o lungă călătorie de căutare în manieră profundă și definitivă, de Cristos”. Toți membrii comisiei au fost unanimi în a-l aprecia și felicita pe pr. Marius pentru curajul de a alege o astfel de temă și de a o duce la capăt, având în vedere complexitatea cercetării care trebuia avută în vedere, relatorul lucrării subliniind că, pentru a fi consultă bibliografia, în mod prevalent cuprinzând operele celor doi autori analizați, candidatul a avut nevoie să întrebuințeze șase limbi străine.
A fost evidențiată originalitatea în dezvoltarea temei de cercetare, precum și modalitățile de a fi puse în practică, pr. cenzor făcând anumite clarificări și asupra unor alte modalități în care ar putea fi priviră poziția lui Cioran în ceea ce privește abordarea sa din punct de vedere teologic. A fost totodată scos în evidență demersul științific, claritatea și profunzimea lucrării în discuție. Toate acestea au făcut ca lucrarea rezultată în urma demersului științific să fie validată și să-i dea pr. Marius Ciobanu titlul de doctor în teologie.
Pr. Marius Ciobanu s-a născut la 22 februarie 1980 la Iași. A absolvit Școala Generală de 8 clase în anul 1994 la Liceul Național „Mihail Sadoveanu” din Iași, Liceul Seminarial în anul 1998 la Bacău, ciclul filozofic universitar în anul 2000 la Institutul Teologic din Iași și cel teologic la Universitatea Pontificală Lateran din Roma în anul 2003. A urmat studii postuniversitare la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, unde a obținut bacalaureatul și licența în teologie, cu specializarea în teologie fundamentală. A fost sfințit preot la 29 iunie 2004 la Iași de către Episcopul Petru Gherghel. A activat ca vicar la Bludenz „Hl. Kreuz” (1 septembrie 2006 – 31 august 2009), paroh în Schoppernau și Schröcken, Dieceza de Feldkirch, Austria (1 septembrie 2009 – 2012). În ultimii ani a locuit la Colegiul Santa Maria dell’Anima, fiind doctorand la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, obținând la 24 februarie 2017 gradul academic de doctor în teologie.
Felicitări părintelui doctor Marius Ciobanu pentru munca și dedicarea de care a dat dovadă în cercetarea sa și îi dorim mult succes și binecuvântare în misiunea pe care o va primi! (pr. Adrian Blăjuță pentru Ercis.ro)
