Papa Francisc: Idolii ne fac sclavi, doar Dumnezeu ne iubește cu adevărat
30.03.2017, Vatican (Catholica) - Să fim atenți la urmarea fanteziilor și a idolilor falși, doar Dumnezeu ne iubește ca un tată și ne așteaptă mereu, a spus Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată joi, 30 martie 2017, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Episcopul Romei a pus accentul pe iubirea lui Dumnezeu față de poporul Său, în ciuda infidelității acestuia din urmă. Pontiful a subliniat că ne-ar face bine să ne întrebăm dacă nu cumva și noi ne îndepărtăm de Domnul pentru a urma idolii și cele lumești, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Comentând lecturile zilei (Exod 32,7-14; Psalm 105; Ioan 5,31-47), Sfântul Părinte a observat că Dumnezeu a visat la poporul Său, dar acesta l-a dezamăgit. Plecând de la Cartea Exodului, Papa s-a oprit asupra „dorinței și dezamăgirilor pe care Dumnezeu le-a avut”. Poporul este „visul lui Dumnezeu. Îl dorea pentru că îl iubea”. Însă acel popor trădează visele Tatălui și astfel Dumnezeu „începe să simtă dezamăgire” și îi cere lui Moise să coboare de pe munte, unde urcase pentru a primi Legea. Poporul „nu a avut răbdare să îl aștepte pe Dumnezeu nici măcar patruzeci de zile”. Și-au făcut un vițel de aur. Un dumnezeu „pentru a se distra” și „au uitat de Dumnezeu care i-a salvat”.
Papa a amintit că profetul Baruh are o frază care schițează foarte bine acest popor: „Ați uitat de cine v-a crescut”. „A uita de Dumnezeu care ne-a creat, care ne-a făcut să creștem, care ne-a însoțit în viață: aceasta este dezamăgirea lui Dumnezeu. În Evanghelie, Isus, în parabole, vorbește despre acel om care sădește o vie și apoi falimentează pentru că muncitorii doresc să o ia pentru ei. În inima omului mereu este neliniște! Nu este satisfăcut de Dumnezeu, de iubirea credincioasă. Inima omului este mereu îndreptată spre infidelitate. Aceasta este ispita”.
Sfântul Părinte a remarcat că Dumnezeu, „prin intermediul unui profet, mustră acest popor”, care „nu este constant, nu știe să aștepte, s-a pervertit” și s-a îndepărtat de adevăratul Dumnezeu căutând un alt dumnezeu. „Și noi suntem poporul lui Dumnezeu și știm bine cum este inima noastră și în fiecare zi trebuie să reluăm calea pentru a nu aluneca în mod lent către idoli, către fantezie, către mondenitate, către infidelitate. Cred că astăzi ne va face bine să ne gândim la Domnul dezamăgit: ‘Doamne, spune-mi, ești dezamăgit de mine?’ În ceva da, cu siguranță. Dar să ne gândim și să ne punem această întrebare”.
Domnul are „o inimă blândă, o inimă de tată”. Amintind că Isus a plâns „asupra Ierusalimului”, Episcopul Romei a îndemnat să ne întrebăm dacă Isus nu plânge și pentru noi. „Câți idoli am de care nu sunt capabil să mă îndepărtez și care mă fac sclav? Această idolatrie o am înăuntru… Și Isus plânge pentru mine”, a avertizat Papa. „Să ne gândim astăzi la această dezamăgire a lui Dumnezeu care ne-a făcut pentru iubire și noi mergem să căutăm iubire și bunăstare în altă parte și nu în iubirea Lui. Ne îndepărtăm de acest Dumnezeu care ne-a crescut… Să facem în toate zilele un mic examen de conștiință: ‘Doamne, Tu care ai avut multe vise cu mine, știu că m-am îndepărtat, dar spune-mi unde, cum pot să mă întorc…’ Surpriza va fi că El ne așteaptă, precum tatăl fiului risipitor, care îl vede venind de departe, pentru că îl aștepta”.
