Papa Francisc: Fecioara Maria și cei săraci și simpli
11.09.2017, Cartagena (Catholica) - Fiind în călătorie în Columbia, Papa Francisc a ținut tradiționala rugăciune „Îngerul Domnului” în biserica „Sfântul Petru Claver”, din Cartagena. Redăm alocuțiunea papală, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
Iubiți frați și surori,
Cu puțin înainte de a intra în această biserică, unde se păstrează relicvele Sfântului Petru Claver, am binecuvântat primele pietre pentru două instituții destinate persoanelor cu necesități grabe și am vizitat casa dnei Lorenza, unde primește în fiecare zi mulți frați și surori ai noștri pentru a le da hrană și afect. Aceste întâlniri îmi fac atât de bine pentru că acolo se poate atinge cu mâna iubirea lui Dumnezeu care se face concretă, se face zilnică.
Toți împreună ne vom ruga Angelus, amintind Întruparea Cuvântului. Și să ne gândim la Maria, care l-a zămislit pe Isus și l-a adus pe lume. O contemplăm astăzi invocând-o ca Stăpâna Noastră de Chiquinquirá. Așa cum știți, o lungă perioadă de timp această imagine a fost abandonată, a pierdut culoarea și era stricată și găurită. Era tratată ca o bucată de pânză veche, folosită fără niciun respect până când a ajuns printre lucrurile aruncate. Atunci, o femeie simplă, care conform tradiției se numea María Ramos, prima cinstitoare a Fecioarei de Chiquinquirá, a văzut în acea pânză ceva diferit. A avut curajul și credința de a pune acea imagine stricată și uzată într-un loc deoparte, redându-i demnitatea sa pierdută. A știu să o găsească și să o cinstească pe Maria, care îl purta pe Fiul în brațe, chiar și în acel obiect care pentru alții era disprețuitor și inutil.
În acest mod, s-a făcut paradigmă a tuturor celor care, în diferite moduri, încearcă să recupereze demnitatea fratelui căzut datorită durerii rănilor vieții, a celor care nu se resemnează și lucrează pentru a le construi o locuință demnă, pentru a-i asista în nevoile urgente și, mai ales, se roagă cu perseverență pentru ca să poată recupera strălucirea fiilor lui Dumnezeu care a le-a fost smulsă. Domnul ne învață prin exemplul celor umili și al celor care nu contează. Dacă Mariei Ramos, o femeie simplă, i-a acordat harul de a primi imaginea Fecioarei în sărăcia acelei pânze rupte, lui Isabel, o femeie indigenă, și fiului său Miguel, i-a dat capacitatea de a fi primii să vadă transformată și reînnoită acea pânză a Fecioarei. Ei au fost primii care au văzut cu ochi simpli acea bucată de pânză total nouă și în ea strălucirea luminii divine, care transformă și face noi toate lucrurile. Sunt cei săraci, cei umili, cei care contemplă prezența lui Dumnezeu, cei cărora se revelează misterul iubirii lui Dumnezeu cu mai mare claritate. Ei, săraci și simpli, au fost primii care au văzut-o pe Fecioara de Chiquinquirá și au devenit misionarii ei, vestitori ai frumuseții și ai sfințeniei Fecioarei.
Și în această biserică o vom ruga pe Maria, care s-a numit pe ea însăși „slujitoarea Domnului”, și pe Sfântul Petru Claver, „Sclavul negrilor pentru totdeauna”, așa cum s-a numit în ziua când a depus voturile sale solemne. El aștepta navele care veneau din Africa la piața principală de sclavi din lumea nouă. De multe ori îi primea numai cu gesturi, gesturi evanghelizatoare, datorită imposibilității de a comunica, datorită diversității limbilor. Dar o lipsă merge dincolo de toate limbile. Totuși, Sfântul Petru Claver știa că limbajul clarității, al milostivirii era înțeles de toți. De fapt, caritatea ajută să înțelegem adevărul și adevărul cere gesturi de caritate: merg împreună, nu se pot separa. Când simțea repugnanță față de ei – pentru că sărmanii ajungeau într-o stare care era repugnantă – Petru Claver le săruta plăgile.
Auster și caritabil până la eroism, după ce a întărit singurătatea a sute de mii de persoane, a murit onorat, au uitat de el și a parcurs ultimii patru din viața sa bolnav și în chilia sa și într-o înspăimântătoare stare de abandonare. Așa răsplătește lumea; Dumnezeu a răsplătit-o într-o altă manieră. Efectiv, Sfântul Petru Claver a mărturisit în mod formidabil responsabilitatea și atenția pe care trebuie să le aibă fiecare dintre noi față de frații săi. Acest sfânt a fost acuzat, de alții, pe nedrept că este indiscret în zelul său și a trebuit să înfrunte critici dure și o opoziție persistentă din partea celor care se temeau că slujirea sa ar amenința bogatul comerț de sclavi.
Și astăzi, în Columbia și în lume, milioane de persoane sunt vândute ca sclavi, sau cerșesc un pic de umanitate, un moment de duioșie, o iau pe calea mării sau pornesc la drum pentru că au pierdut totul, începând de la demnitatea lor și de la drepturile lor. Maria de Chiquinquirá și Petru Claver ne invită să lucrăm pentru demnitatea tuturor fraților noștri, în special pentru cei săraci și pentru rebutații de societate, pentru cei care sunt abandonați, pentru emigranți, pentru cei care îndură violența și traficul de persoane. Toți aceștia au demnitatea lor și sunt imagine vie a lui Dumnezeu. Toți am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, și pe toți Fecioara ne ține în brațe ca fii iubiți.
Acum să îndreptăm rugăciunea noastră spre Fecioara Mamă, pentru ca să ne facă să descoperim în fiecare dintre bărbații și femeile din timpul nostru fața lui Dumnezeu.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori,
Din această localitate doresc să asigur rugăciunea mea pentru fiecare dintre țările din America Latină, și în mod special pentru apropiata Venezuela. Exprim apropierea mea de fiecare dintre fiii și fiicele acelei iubite națiuni, precum și de cei care au găsit în acest ținut columbian un loc de primire. Din acest oraș, sediu al drepturilor umane, fac apel pentru ca să se respingă orice tip de violență în viața politică și să se găsească o soluție la criza gravă care se trăiește și care-i atinge pe toți, în special pe cei mai săraci și dezavantajați din societate. Preasfânta Fecioară să mijlocească pentru toate necesitățile lumii și ale fiecăruia dintre fiii ei.
Vă salut și pe voi cei prezenți aici, veniți din diferite locuri, precum și pe cei care urmăresc această vizită prin radio și televiziune. Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Și acum aș vrea să vă dau binecuvântarea. Fiecare dintre noi, înainte de a primi binecuvântarea, într-un moment de tăcere, să pună în propria inimă numele persoanelor pe care le iubim mai mult, precum și numele persoanelor pe care nu le iubim; numele persoanelor care ne iubesc și numele persoanelor care știm că nu ne iubesc; pentru toți și pentru fiecare cerem binecuvântarea, pentru toți.
