Papa Francisc: Dumnezeu să convertească inima oamenilor ca să nu se mai închine banului
23.10.2017, Vatican (Catholica) - În ultimul timp, în care mass-media ne informează despre numeroase calamități și nedreptăți, în care sunt afectați în mod deosebit copiii, să înălțăm o rugăciune puternică la Dumnezeu ca să convertească inimile oamenilor: aceștia să-l cunoască pe Domnul și să nu se închine la zeul banului. Este, pe scurt, predica Papei Francisc de la Sfânta Liturghie celebrată luni, 23 octombrie 2017, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Comentând Evanghelia zilei (Luca 12,13-21), cu parabola omului bogat care a avut o recoltă îmbelșugată, Pontiful a subliniat că pentru acesta „banii erau dumnezeul său”. Adevărata comoară, în schimb, chiar și într-o societate de consum fără criterii, ar trebui să fie legătura noastră cu Domnul, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
„Dumnezeu este cel care pune o limită acestui atașament față de bani, când omul devine sclavul banilor. Parabola nu este o poveste pe care Isus o inventează: este realitatea de astăzi. Atâția oameni care trăiesc ca să i se închine banului, ca să facă din bani propriul dumnezeu. Atâtea persoane care trăiesc numai pentru aceasta și viața nu are sens. ‘Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine – spune Domnul – dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu’. Ei nu știu ce înseamnă a fi bogat înaintea lui Dumnezeu”. Există și în zilele noastre multe persoane cărora le este foame de bani și de bunuri pământești, lume care are „foarte mult”, față de „copiii flămânzi care nu au medicamente, nu au educație, sunt părăsiți”.
Pontiful nu a ezitat să spună că este vorba, în acest caz, de o adevărată „idolatrie ucigătoare”, care practică „sacrificii umane”: „Această idolatrie face să moară de foame multă lume. Să ne gândim numai la un caz: la 200 de mii de copii [din etnia] rohingya în taberele de refugiați. Acolo sunt 800 de mii de persoane. 200 de mii sunt copii. Abia dacă au ce să mănânce, sunt malnutriți, fără medicamente. Și astăzi se întâmplă așa ceva. Nu este un lucru pe care Domnul îl spune despre vremurile acelea. Nu, se întâmplă astăzi! Rugăciunea noastră trebuie să fie puternică: Doamne, te rog, atinge inima acestor persoane care se închină la zeul banului. Atinge inima mea, ca eu să nu cad în așa ceva, ca eu să știu să văd”.
O altă consecință a acestei idolatrii, a continuat Pontiful, este războiul, inclusiv în familii: „Știm cu toții ce se întâmplă atunci când este în joc o moștenire. Familiile se dezbină și ajung să se urască între ele. Domnul subliniază cu finețe, în cele din urmă: ‘acela nu se îmbogățește înaintea lui Dumnezeu’. Aceasta este singura cale. Bogăție, dar în Dumnezeu. Nu este vorba de disprețul față de ban, nu, este tocmai lăcomia, cum spune El, lăcomia, a trăi atașați de zeul banului”. Iată de ce, a încheiat Sfântul Părinte, rugăciunea noastră trebuie să fie puternică și să căutăm în Dumnezeu temelia trainică a existenței noastre.
