Mic dejun cu rugăciune în Palatul Parlamentului
08.11.2017, București (Catholica) - În perioada 7-8 noiembrie 2017, la Palatul Parlamentului din București a avut loc cea de-a douăsprezecea ediție a întâlnirii „Mic dejun cu rugăciune”, cu tema: „Integritatea în sfera publică”. Au participat circa 300 de persoane, membri ai Parlamentului, oameni ai Bisericii și lideri din administrație, educație, politică, sănătate, afaceri, societate civilă și din alte sfere ale societății românești.
Biserica Romano-Catolică a fost reprezentată de către Excelența Sa Miguel Maury Buendía, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, de pr. Daniel Bulai, din partea Arhiepiscopiei de București, iar la invitația unui deputat a fost reprezentat și Oficiul pentru Pastorația Familiei, din cadrul Curiei diecezane de Iași, prin pr. Felician Tiba. Evenimentul a avut loc la inițiativa Grupului Ecumenic de Rugăciune al Parlamentului României. Dincolo de luările de cuvânt care au avut loc, foarte profunde și la obiect, la întâlnire a luat parte și familia Bodnariu, cea căreia, anul trecut, autoritățile norvegiene i-a luat cei cinci copii, absolut pentru motive banale, fiind înapoiați la începutul acestui an.
Pr. Felician Tiba și-a împărtășit impresiile pentru Ercis.ro: „Palatul Parlamentului, așa cum se știe, este cea de-a doua clădire ca mărime din lume. Prima dată când intri acolo te marchează grandomania, holurile, covoarele, tapițeriile, lustrele, marmura de Rușchița, toate materiale românești, unite într-o arhitectură unică, care are rolul, mai mult să îl uimească pe vizitator și să îl determine să calce cu sfială, decât să îl apropie și să capete încredere în sine, mai ales la gândul că acolo s-au sacrificat foarte multe vieți, s-a făcut un efort deosebit de mare și foarte mulți au fost nevoiți să îndure foamete și lipsuri într-o vreme când nu se putea spune mai nimic.”
Părintele continuă spunând că din acest uriaș Parlament „problemele oamenilor de rând și mai ales problemele familiei în general nu sunt decât simple teorii, simple statistici, proiecte care de cele mai multe ori se pierd, nimeni nu știe cum și unde, așa cum este și cazul Referendumului pentru familie. Să fie zidurile groase și înalte de vină? Să fie multele camere și holuri în care, dacă nu ai un ghid, sigur te pierzi? Să fie ‘blestemul’ lui Ceaușescu, așa cum ironic spunea unul dintre participanți? Sau e simplu de tot mirajul puterii!? Ceea ce este sigur e că în cele două zile, respectiv 7-8 noiembrie, acolo unde ar fi trebuit să fie centrul ateismului, a fost o oază de prezență divină: rugăciuni, cântece, mărturii, toate într-o atmosferă de comuniune și de respect reciproc între religii și religii, între confesiuni și confesiuni, între oameni și oameni.”
