Ziua Națională a României. Sărbătoare și comemorare în Eparhia de Cluj-Gherla
01.12.2017, Cluj (Catholica) - Ziua Națională a României 1 decembrie 1918 a fost, în Eparhia de Cluj-Gherla, ca și în întreaga Biserică Greco-Catolică, zi de sărbătoare, rugăciune, dar și de întristare, comemorare. Sărbătoare, pentru că un dublu centenar aduce în suflete un mare Ierarh și român, chipul Episcopului Iuliu Hossu, cel care, în 1917 a fost consacrat Episcop de Gherla, pentru ca la 1 decembrie 1918 să citească mulțimilor adunate la Alba Iulia, Rezoluția Unirii Transilvaniei cu Țara Mamă, România. Comemorare, pentru că, 30 de ani mai târziu, prin decretul nr. 358 publicat în Monitorul Oficial din 2 decembrie 1948, „organizațiile centrale și statutare ale cultului greco-catolic, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile, organele, congregatiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundațiunile, asociațiunile, cum și orice alte instituții și organizatiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista”. (…) Iar în art. 2 se specifica: „Averea mobila și imobilă aparținând organizațiilor și instituțiilor arătate la art. 1 din prezentul decret, cu excepția expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Roman, care le va lua în primire imediat” și „va hotărî destinația acestor averi, putând atribui o parte din ele Bisericii Ortodoxe Romane, sau diferitelor ei părți componente”.
Privind spre aceste două momente, Episcopul eparhial de Cluj-Gherla Florentin Crihălmeanu, în cadrul celebrării liturgice din Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj, s-a adresat credincioșilor veniți să onoreze acest moment solemn al Bisericii și să primească rodul Sfintei Jertfe, pe Isus în suflete, suprema pace. Preasfinția Sa a spus: „Ne bucurăm cu toții pentru că este Ziua Națională, începe în mod oficial Centenarul Unirii de la 1 decembrie 1918, și se cunoaște faptul că Vestitorul care a dat glas Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia, a fost Episcopul de numai 33 de ani al Gherlei atunci, Iuliu Hossu, mai târziu în tronul acestei Eparhii și al acestei catedrale din Cluj. Ne bucurăm cu toții pentru acel moment de unitate între români, care reprezintă unul dintre idealurile împlinite ale Bisericii Greco-Catolice, din cele trei: unitatea cu Dumnezeu, unitatea între români și al treilea, pentru care mai rămâne încă de luptat, unitatea între confesiuni.”
„În același timp însă, bucuria noastră este umbrită de un alt 1 decembrie, cu 30 de ani mai târziu, atunci când, de fapt, aniversarea de 30 de ani de la Marea Unire, Episcopii greco-catolici o făceau în arest preventiv la vila Dragoslavele a Patriarhului Iustinian Marina. Mai mult, Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu consemnează scris cum, la 3 decembrie 1948, însăși Patriarhul Iustinian Marina și cu Episcopul vicar Teoctist pe vremea aceea, veneau la Episcopii greco-catolici arestați la Dragoslavele, pentru a le arăta triumfători Monitorul Oficial în care fusese publicat Decretul de desființare a Bisericii Greco-Catolice, pe motivul așa-zisei ‘reîntregiri’.”
Preasfinția Sa a făcut invitația de a se citi „Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu, ca și Memoriile Episcopului Ioan Ploscaru, pentru a înțelege ce a însemnat de fapt acea «reîntregire» despre care cu durere vedem că se vorbește și în zilele noastre și care este chiar aniversată de unii, astăzi. Dar, așa cum momentul Unirii de la 1 decembrie 1918, a fost cinste pentru întreg neamul românesc, acel 1 decembrie 1948 a fost rușine pentru neamul romanesc. Aceasta pentru că nu s-a distrus atunci doar o Biserică, Biserica Greco-Catolică, ci s-a distrus un întreg fundament cultural al neamului românesc care a primit lumina de la Blaj, sediul mitropolitan al Bisericii Greco-Catolice. Blajul a fost denumit de Mihai Eminescu ‘Mica Romă’, sau locul ‘de unde a răsărit soarele românilor’ – cum spunea Ioane Heliade Rădulescu. Acolo călugării bazilieni, Episcopii și preoții greco-catolici au plecat la studii în marile centre culturale europene și apoi au adus lumina învățăturii, pentru ca unii dintre ei să plece apoi către Moldova și Țara Românească pentru a duce învățătura cărții. Primele scrieri culte în limba română se leagă de Blaj: Biblia lui Samuel Micu, Istoria, Catehismul cel Mare – al lui Petru Maior și Gheorghe Șincai, de asemenea, primele gramatici ale limbii române ca și limbă latină sunt legate de tot de nume ale Episcopilor greco-catolici. Aceste lucruri trebuie cunoscute. De aceea, ne gândim cu bucurie la Unirea de la 1918, dar în același timp deplângem pe aceia care s-au numit făuritorii ‘reîntregirii’ de la 1948.”
Programul a continuat în Catedrala greco-catolică clujeană din nou cu rugăciune, cu preoții consilieri și vicari, un Te Deum pentru făuritorii unității, dar și, aceeași rugăciune, pentru cei care în numele unității, au dorit să suprime Biserica Greco-Catolică, neputând de fapt decât să o coboare în catacombe. Dar, din jertfa și martiriul ce a urmat, izvorăște peste timp o și mai strălucitoare lumină spirituală. Este aceeași cu lumina Cerului din care și blândul Păstor Iuliu Hossu revarsă și azi glasul și binecuvântarea, prin înregistrarea ascultată apoi în catedrală. În cel de-al 85-lea an al vieții, fiind în detenție la Mănăstirea ortodoxă Căldărușani, Primul Cardinal al românilor rostea din nou cuvintele spuse de pe tribuna de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, „cu glasul scăzut, dar cu neîmbătrânită dragostea de atunci”, rostind așa: „Fraților, ceasul plinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul rostește, prin poporul său credincios, dreptatea sa însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: ne unim pe veci cu Țara mamă, România!” În continuare, după recitarea punctelor din Rezoluția Unirii, Episcopul a adăugat: „Atunci m-am îmbrățișat cu Preasfinția Sa Dr. Miron Cristea, Episcop de Caransebeș, în fața mulțimilor entuziasmate care aclamau și plângeau de bucurie”. Atunci, Preasfinția Sa Iuliu Hossu a mai spus mulțimilor: „Pe cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți frații români!”
După momentele de rugăciune, sărbătoare și comemorare din catedrală, Preasfinția Sa Florentin, însoțit de preoți și studenți teologi, împreună cu reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe și cu autoritățile locale, au participat la ceremonialul militar organizat la monumentul lui Avram Iancu din Cluj-Napoca, „unindu-se în cuget și simțiri” cu bucuria clujenilor și a întregii țări de Ziua Națională a României. Tot de Ziua Națională, intrarea în Centenarul Unirii a fost marcată, la Cluj, prin afișarea a două bannere pe clădirea Catedralei greco-catolice din Piața Cipariu a „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea”. Catedrala încă în construcție, reprezintă împlinirea unui vis al generației de Mărturisitori ai Bisericii, al celor lipsiți de libertate și de biserici și a fost dorită cel dintâi de Cardinalul de vie amintire Iuliu Hossu, care încă înainte de 1948 a obținut un teren pentru construirea ei.
Bannerele poartă harta României întregite și chipul marelui Arhiereu Iuliu Hossu, așa cum era în tinerețe, la începutul episcopatului său când a primit marele har al vestirii Unirii la Alba Iulia; se poate vedea și chipul maximei umilințe și supremei glorii, imaginea în zeghe de închisoare, sub povara unei cruci ce s-a unit desăvârșit cu cea a Mântuitorului și îl ridică, prin procesul de canonizare în curs, spre treapta altarelor. Zidurile noii Catedrale poartă astfel un semn de bucurie și de reamintire, la împlinirea unui dublu centenar: al episcopatului Episcopului Iuliu Hossu și al vestirii și împlinirii Marii Uniri.
Imagini
