Papa către Episcopii din Bangladesh: laicii să fie o prioritate

01.12.2017, Dhaka (Catholica) - Papa Francisc s-a întâlnit vineri cu Episcopii din Bangladesh, îndemnându-i să fie aproape de laici, în special de tineri și de familii, și încurajându-i să slujească Biserica după darurile lor particulare. „Vă cer să arătați o apropiere și mai mare față de laici. Ei trebuie să crească”, a spus Pontiful la momentul din 1 decembrie, desfășurat la un azil de bătrâni al Bisericii din Bangladesh.

„Trebuie promovată participarea efectivă (a laicilor) în viața Bisericilor voastre particulare, nu în cele din urmă prin structurile canonice care fac în așa fel încât glasurile lor să fie ascultate și experiențele lor apreciate”, a insistat Sfântul Părinte. „Recunoașteți și valorizați carismele laicilor, bărbați și femei, și încurajați-i să pună darurile lor în slujba Bisericii și a societății în ansamblul său. Mă gândesc aici la numeroșii cateheți zeloși din această națiune – cateheții sunt pilaștri ai evanghelizării! -, al căror apostolat este esențial pentru creșterea credinței și pentru formarea creștină a noilor generații. Ei sunt adevărați misionari și conducători ai rugăciunii, în special în zonele mai îndepărtate. Fiți atenți la nevoile lor spirituale și la formarea lor constantă în credință.” Pe lângă cateheți a recomandat Episcopilor să fie atenți la „laicii care ne ajută și sunt aproape de noi, consilierii: consilierii parohiali, consilierii în problemele economice. Într-o reuniune pe care am avut-o în urmă cu șase luni, am auzit spunându-se că probabil un pic mai mult de jumătate dintre Dieceze, au cele două consilii pe care dreptul canonic ne cere să le avem: cel pastoral și cel al problemelor economice. Și cealaltă jumătate? Nu poate să fie așa. Nu este numai o lege, nu este numai un ajutor, este spațiu pentru laici.”

În contextul apropiatului Sinod al Episcopilor dedicat tinerilor, Pontiful a atins desigur și această temă, cerând ca aceștia să fie făcuți părtași „la bucuria, adevărul și frumusețea credinței noastre”. Făcând trimitere la tinerii hirotoniți tocmai în acea zi, a spus: „este important a asigura ca să fie bine pregătiți candidații pentru a comunica altora bogățiile credinței, îndeosebi contemporanilor lor. Într-un spirit de comuniune care unește generațiile, ajutați-i să ia în mână cu bucurie și entuziasm lucrarea pe care alții au început-o, știind că ei înșiși într-o zi vor fi chemați la rândul lor să o transmită. Această atitudine interioară de a primi moștenirea, a o face să crească și a o transmite: acesta este spiritul apostolic al unei preoțimi. Ca tinerii să știe că lumea nu începe cu ei, că ei trebuie să caute rădăcinile, trebuie să caute rădăcinile istorice, religioase.”

O altă temă a discursului a fost grija față de săraci. „Comunitatea catolică din Bangladesh poate să fie mândră de istoria sa de slujire a celor săraci, în special în zonele mai îndepărtate și în comunitățile tribale; continuă această slujire zilnic prin apostolatul său educativ, prin spitalele ei, prin clinicile și centrele de sănătate și prin varietatea operelor ei caritative. Și totuși, în special în lumina actualei crize a refugiaților, vedem cât sunt și mai mari necesitățile la care trebuie să se ajungă! Inspirația pentru operele voastre de asistență dată celor nevoiași să fie mereu caritatea pastorală, care este atentă în a recunoaște rănile umane și a răspunde cu generozitate, fiecăruia personal. […] În această lucrare, Bisericile voastre locale demonstrează opțiunea lor pentru cei săraci, întăresc proclamarea milostivirii infinite a Tatălui și contribuie în mare măsură la dezvoltarea integrală a patriei lor.”

Papa le-a mulțumit la final celor 12 Episcopi pentru experiența avută. Țara are doar o minoritate catolică, de circa 0,2%, slujită de 372 de preoți, dar și de circa 1.427 de cateheți și 1.120 misionari laici. „Fie ca preoții, călugării, consacrații și consacratele, și credincioșii laici încredințați grijii voastre pastorale, să poată găsi mereu forță reînnoită în eforturile lor de a fi evanghelizatori care anunță Vestea Bună nu numai prin cuvinte, ci mai ales cu o viață transfigurată de prezența lui Dumnezeu. Vouă tuturor, cu mare afect, împart binecuvântarea mea și vă cer, cu rugăminte, să vă rugați pentru mine. Mulțumesc.”