Papa Francisc: Dacă rugăciunea nu este curajoasă, nu este creștină
12.01.2018, Vatican (Catholica) - Credința în Isus și curajul de a merge dincolo de dificultăți sunt trăsăturile rugăciunii creștine, a subliniat Papa Francisc, comentând lecturile biblice ale zilei, în predica la Sfânta Liturghie celebrată vineri, 12 ianuarie 2018, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Evanghelia a adus în atenție în aceste zile mai multe vindecări, dar, s-a întrebat Pontiful, cum este rugăciunea celor care reușesc să obțină de la Domnul ceea ce cer? „De fiecare dată când ne apropiem de Domnul ca să-i cerem ceva, trebuie să pornim de la credință și să o facem în credință. ‘Eu am credința că mă poți vindeca, eu cred că tu poți să faci aceasta’. Să avem curajul de a-l provoca, asemenea bolnavului de lepră din Evanghelia de ieri, asemenea acestui om paralitic din Evanghelia de astăzi”, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Evanghelia ne face să ne întrebăm cu privire la modul nostru de a ne ruga. Nu o facem ca „papagalii” și „fără interes” în ceea ce cerem, ci îi cerem Domnului „să ajute necredinței noastre” chiar și atunci când ne aflăm în fața dificultăților. Nu puține sunt situațiile în care Evanghelia descrie faptul că a se apropia de Domnul este dificil, mai ales pentru cel care se află în necazuri. Dar voința tenace te ajută să găsești soluții și să mergi dincolo de greutăți: „Curajul de a lupta pentru a ajunge la Domnul. Curajul pentru a avea credință la început: ‘Dacă vrei, poți să mă vindeci; dacă vrei, eu cred’. Și curajul de a mă apropia de Domnul când există dificultăți.”
„De multe ori, este nevoie de răbdare și să așteptăm timpii, dar să nu renunțăm, ci să mergem mereu înainte. Dar dacă eu mă apropii cu credință în Domnul și spun: ‘Dacă vrei, poți să-mi dai harul acesta’ și apoi harul nu vine în trei zile, vine un alt lucru și încep să uit”. Pontiful a subliniat că, de exemplu, Sf. Monica, mama Sf. Augustin, s-a rugat și „a plâns mult” pentru convertirea fiului ei și a reușit să o dobândească. De aici, îndemnul la curaj în „a-l sfida pe Domnul”, curajul „de a intra în joc”, chiar dacă nu dobândim imediat ceea ce cerem. Dar rugăciunea înseamnă un joc dur și dacă nu este curajoasă, rugăciunea nu este cu adevărat creștină:
„Rugăciunea creștină se naște din credința în Isus și merge întotdeauna prin credință dincolo de dificultăți. Ne va ajuta o frază pe care să o purtăm astăzi în inima noastră, de la părintele nostru Abraham, căruia i s-a făcut promisiunea moștenirii, făgăduința că va avea un fiu la vârsta de o sută de ani. Spune Apostolul Paul: ‘A crezut și prin aceasta a fost îndreptățit’. A crezut și ‘a pornit la drum’: a crede și a face orice pentru a ajunge la acel har pe care îl cer. Domnul ne-a spus: ‘Cereți și vi se va da’. Să luăm acest Cuvânt și să avem încredere, dar întotdeauna cu credință și intrând în joc. Acesta este curajul pe care îl are rugăciunea creștină. Dacă o rugăciune nu este curajoasă, nu este creștină.”
