Spitalul Pediatric Bambino Gesù – din Roma la periferiile lumii
12.01.2018, Roma (Catholica) - Centrul său este în Roma, dar activitățile pe care le promovează se desfășoară în diverse țări ale lumii. Este Spitalul Papei, cea mai mare Policlinică și cel mai mare Centru de cercetare pediatrică din Europa. Înființat în 1869 și donat Sfântului Scaun în 1924, Spitalul Pediatric „Bambino Gesù” este un punct de referință pentru sănătatea copiilor veniți din toată Italia și din străinătate. Sediul istoric este cel de pe Gianicolo, Roma. La acesta se adaugă cele de la San Paolo Fuori le Mura, Palidoro și Santa Marinella.
În fiecare an se înregistrează 27.000 de spitalizări, 80.000 de vizite la serviciul de urgențe și peste 1.700.000 de servicii ambulatorii. 13,5% din totalul pacienților sunt de origine străină. Marea majoritate sunt copii ai imigranților. Apoi sunt copii care provin din diferite țări ale lumii și au nevoie de îngrijire specială. La activitatea clinică se adaugă o implicare serioasă în ceea ce privește primirea, în special a familiilor care provin din afara regiunii și care sunt implicate în parcursuri terapeutice lungi. Datorită ajutorului unei rețele de asociații, fundații și unități hoteliere, Spitalul reușește să ofere cazare gratuită pentru aproximativ 3.700 de familii, pe un total de peste 93.000 de nopți pe an.
Spitalul „Bambino Gesù” este prezent și în alte țări ale lumii cu intervenții de asistență și cooperare. În Cambogia, Republica Centrafricană, Iordania, Siria, Palestina, Georgia, Rusia, China și Etiopia se desfășoară proiecte de colaborare cu structuri spitalicești universitare. Prin urmare, implicarea Spitalului Papei se întinde până la periferiile lumii, răspândind cunoștințe și speranță. Această idee a subliniat-o, într-un interviu pentru Vatican News, președinta Spitalului, Mariella Enoc.
– Spitalul, care în acești ani a dezvoltat o capacitate mare de cercetare științifică, de vindecare chiar și a bolilor noi și complicate, trebuie să fie cu adevărat catolic, adică universal. Și ne-am gândit să ne deschidem, cât mai mult posibile, atât spre periferiile sărace, cât și spre periferiile care nu aparțin unor țări sărace – realități unde este nevoie să se dezvolte noi tratamente, cum ar fi cercetarea făcută pentru China și Rusia. De asemenea, lucrăm și cu spitalul din Miami pentru a dezvolta o platformă de formare, astfel încât să putem ajunge și în țări unde nu se poate merge în mod regulat și să dezvoltăm formarea medicilor locali. Este ceea ce facem mai ales în Republica Centrafricană și în alte țări. Încercăm să facem astfel încât personalul local să fie capabil să aibă grijă, în cel mai bun mod, de persoanele și copiii din aceste spitale.
– Care sunt roadele acestei deschideri internaționale a Spitalului?
– Exemplul cel mai simplu este cel de la Banguì. Am ajuns acolo după vizita Sfântului Părinte și deschiderea Porții Sfinte. Mi s-a spus să merg și să am grijă de acest Spital. Papa mi-a dat și resursele pentru a putea face ceea ce dorea el: să pună spitalul într-o situație demnă. Însă când am ajuns nu existau medici. Nu am dorit să trimit medici din Roma în Africa, ci am făcut astfel încât să fie angajați șaisprezece doctori, pe care i-am format personal. Acesta, cred, este modul în care noi putem să ajutăm cu adevărat aceste țări să crească.
China ne-a cerut ajutorul în domeniul bolilor genetice rare și al chirurgiei cardiace. Am încheiat un acord cu un spital din regiunea Hebei. Ei vin pentru o perioadă la noi. În plus este și formarea la distanță. Facem același lucru în Georgia și, mai ales, în Siria și Iordania. În Siria susținem formarea clasei de medici tineri. În Iordania avem un centru de reabilitare neuropsihiatrică și neuromotorie. Și trebuie să spun că munca se extinde tot mai mult. Suntem chemați în multe țări.
– O informație relevantă, legată de Spital, se referă la pacienții de origine străină: sunt 13,5% din total…
– Acesta mi se pare un mod prin care se poate spune că acest Spital este unul cu rădăcinile în Evanghelie. Nici unul dintre noi nu este lăsat la o parte: pentru toți cei care vin există oportunități de a le oferi speranță. Și vin atât de mulți deoarece nevoile sunt foarte mari. Și cu cât vestea se răspândește mai mult, cu atât vin mai mulți pacienți. Ieri au ajuns doi din Siria, cu corpul ars în proporție de 50-60%. Cazurile recente de gemene siameze au înregistrat un mare ecou. Sunt două cazuri. Unul este legat de un sat din Burundi, unde o voluntară a găsi gemenele, care ar fi putut să moară. Celălalt caz privește Algeria. Părinții au găsit posibilitatea de a veni ei aici. Aceasta este istoria Spitalului: un spital care trebuie să crească mereu în capacitatea de cercetare științifică. Și apoi trebuie să vindece. Și trebuie să vindece pe cât posibil pe toți.

Tot respectul!
Poate că se va găsi posibilitatea de a pune temelie și în România.