Cardinalul Baldisseri: Dumnezeu crede în tineri și le încredințează responsabilități
06.02.2018, Vatican (Catholica) - Vatican Insider a publicat un interviu cu Cardinalul Lorenzo Baldisseri, secretar general al Sinodului Episcopilor. Amintim că în această toamnă în Vatican se va desfășura un Sinod dedicat tinerilor, având ca temă „Tinerii, credința și discernământul vocațional”. Interviul a fost tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro, de unde îl redăm integral.
– Eminență, în ce mod vor fi implicați tinerii creștini din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu la următorul Sinod? În pofida dificultăților lor, au răspuns la chestionar? În ce anume credeți că acest eveniment este și pentru ei izvor de speranță?
– De fapt, este foarte important ca reprezentanții noilor generații care trăiesc în teritoriile biblice să fie ascultați cu ocazia Sinodului cu tema „Tinerii, credința și discernământul vocațional”. Bisericile latine și catolice orientale din acea zonă au răspuns destul de amplu la consultarea pregătitoare. Trebuie să spun că Biserica mamă din Ierusalim – adică Dieceza latină care se extinde din Iordania până în Cipru – a îndrăgit în mod deosebit faptul de a participa la reflecția care va fi la Sinod. Administratorul apostolic al Patriarhiei latine de Ierusalim – Monseniorul Pierbattista Pizzaballa – mi-a transmis informații esențiale, explicându-mi de exemplu că vor fi organizate privegheri cu tineri, în care să se cultive gânduri despre Sinod și să se roage pentru ca acesta să aducă roade frumoase. De altfel, la primăvară, sunt invitat să intervin în Țara Sfântă împreună cu tinerii care se arată entuziaști cu privire la această întâlnire internațională voită de Papa Francisc, în pofida dificultăților pe care trebuie să le înfrunte ei înșiși și familiile lor. Doi dintre acești tineri vor veni la pre-Sinodul pe care îl organizăm la Roma, în săptămâna de la 19 la 24 martie. Toți participanții la întâlnirea pre-sinodală vor avea misiunea de a da mărturie cu privire la situația tinerilor din țările respective și delegații din Țara Sfântă vor fi desigur ascultați cu atenție deosebită.
– La ce vă așteptați de la pre-Sinodul tinerilor – eveniment destul de neobișnuit – organizat la primăvară? Care este motivația sa și ce noutăți reprezintă?
– Vor veni tineri din toate continentele, din Conferințele Episcopale, din asociații și mișcări catolice, dar și tineri aleși din mediile obișnuite ale Bisericii, pentru ca toate voturile și glasurile să fie luate în considerare în mod corespunzător cu ocazia Sinodului Episcopilor care va urma la toamnă. Lumea muncii, a sportului, a artei… fiecare va avea proprii reprezentanți: Papa Francisc a insistat pentru că trebuie să avem mare grijă față de cei „depărtați”, de tinerii din „periferii”, de cei care nu fac parte din rețeaua noastră a catolicilor practicanți. Participanții vor putea pune întrebări, vor putea dărui idei, așadar vor putea fi intermediari între instituția eclezială care derivă din poporul lui Dumnezeu și societatea laică. Experiența care le va fi propusă va consta în a cunoaște mai bine Biserica, descoperind mai în profunzime ceea ce noi suntem. Acești tineri un pic străini de Biserică vor constitui aproximativ 25% dintre membrii pre-Sinodului, care va aduna în total circa 300 de tineri la Colegiul Pontifical Internațional Maria Mater Ecclesiae din Roma. De asemenea vor fi prezenți delegați din diferite confesiuni creștine și din alte mari religii.
Desigur, Sinodul prevăzut la toamnă se va structura în manieră foarte diferită, deoarece este vorba prin statut de o întâlnire a Episcopilor cu auditori laici. Tinerii auditori – nu mai mult de treizeci – vor interveni îndeosebi în grupurile de lucru, așa cum s-a întâmplat în timpul Sinodului despre familie. Pre-Sinodul a fost voit pentru ca tinerii să devină mai mult protagoniști. La sfârșitul întâlnirii vor aproba un document, rod al muncii din întreaga săptămână, care va exprima punctul lor de vedere cu privire la realitatea tineretului și va prezenta așteptările lor, îndoielile lor și speranțele lor. După aceea acest document îi va ajuta pe părinții sinodali să îndrepte și să orienteze reflecțiile lor de câteva luni mai târziu. La reuniunea pre-sinodală se va putea participa și prin social media, chiar nefiind fizic prezenți la Roma.
– Papa Francisc critică mult clericalismul, invitând clerul să îi considere pe laici ca parteneri în viața Bisericii și nu ca muncitori sau servitori. Sinodul tinerilor poate să fie considerat ca o etapă importantă în aceste noi relații în poporul lui Dumnezeu, pentru ca vocațiile viitoare – sacerdotale sau călugărești – să fie trăite în manieră mai puțin „elitară” și mai mult în armonie cu alte vocații care reprezintă frumusețea și bogăția Bisericii?
– Desigur, este unul dintre obiectivele Sinodului. Vom porni teologic de la botez, deci de la preoția comună a credincioșilor, apoi vom vedea cum – pornind de la această rădăcină – se realizează diferitele vocații în Biserică, anume căsătoria, slujirile primite prin hirotonire și alte slujiri, carismele și viața consacrată… Va trebui să se ia în considerare și multiplele forme de voluntariat care nu sunt legate de o angajare instituțională pe viață. Toate idealurile frumoase ale tinerilor îi vor interesa pe părinții sinodali la 360 de grade. Desigur vocațiile călugărești și sacerdotale ne preocupă, de aceea vom avea reprezentanți din aceste vocații.
Totuși, Biserica Catolică nu dorește să ia în considerare numai propriile necesități, ci să se deschidă la toate angajările generoase pe care Duhul Sfânt le ridică pretutindeni. Nu trebuie să îi punem limite lui Dumnezeu. El face ceea ce vrea, Duhul Său Sfânt este prezent și activ în afara instituțiilor noastre – să nu uităm aceasta. „Semințele Cuvântului” despre care vorbeau odinioară Părinții Bisericii au fost revalorizate de Conciliul Vatican II: ceea ce este bun în lume derivă din Cuvântul lui Dumnezeu și noi îl primi pe deplin, totuși fără a cădea în sincretism, pentru că plinătatea Cuvântului are un singur nume, Isus Cristos, centru al istoriei, și este vital pentru noi să-l vestim.
– Veți prezida sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria de Lourdes, la 11 februarie, în Sanctuarul marian din Pirinei. Bernadette – care avea paisprezece ani când Fecioara Maria i-a încredințat responsabilități importante – reprezintă un model pentru tinerii de astăzi și va fi pentru acest motiv una dintre sfintele patroane ale Sinodului?
– Am primit o publicație recentă de la Congregația Cauzelor Sfinților care prezintă o listă neexhaustivă de 800 de tineri martori ai lui Cristos până la vârsta de treizeci ce ani, de la martirii din primele secole – ca Sfântul Tarciziu – până la Fericita Albertina, supranumită „mica Maria Goretti din Brazilia”. Este impresionant, pentru că apare clar că Dumnezeu crede în tineri în decursul istoriei oamenilor și le încredințează responsabilități fără a ezita, iradiind harul său pentru toți prin intermediul acelor vieți. Dacă vom avea sfinți patroni pentru Sinodul tinerilor? Încă trebuie să se decidă; în orice caz, figuri precum Bernadette vor avea spațiul lor, cu atât mai mult că rectorul Sanctuarului de la Lourdes – părintele André Cabes – vrea ca viitoarele pelerinaje să consacre toate o perioadă de pregătire pentru Sinodul tinerilor, începând din 11 februarie, a 160-a aniversare a aparițiilor Fecioarei Maria. Inițiativa sa m-a emoționat mult: va permite zecilor de mii de tineri care vor merge anul acesta în pelerinaj la Lourdes să trăiască dinamica sinodală dorită de Papa Francisc. Părintele Cabes dă exemplul de urmat în Biserică… sper ca îndrăzneala sa pastorală să inspire alte sanctuare în lume, pentru a încuraja trezirea și înflorirea tuturor vocațiilor.
– După Sinodul tinerilor va fi Sinodul special despre Amazonia, în 2019, la care deja lucrați paralel. În ce anume va avea în schimb acest Sinod aparent „local” o valoare universală?
– Papa Francisc a primit propunerea Episcopilor din Amazonie, fericiți să îl ofere lumii, întregii omeniri. El are o conștiință foarte vie despre valoarea universală a problemelor amazoniene, cum ar fi biodiversitatea, care este una dintre temele enciclicei sale Laudato si’: ecologia integrală în care omul are tot locul său, dar și respectarea sufletului popoarelor și a identității lor într-o lume globalizată… În timpul călătoriei sale în Peru, a propus acest eveniment istoric, punând piciorul pentru prima în Amazonia în calitate de Papă. Din partea mea, ca secretar general al Sinodului Episcopilor, am avut o primă reuniune cu organizația locală – REPAM (Red Eclesial Pan Amazónica) – ce regrupează reprezentanții din cele nouă state și șapte Conferințe Episcopale pe care Amazonia îi interesează direct, fiind o regiune care se extinde pe mai mult de șapte milioane de kilometri pătrați. Biserica este prezentă acolo de mult timp, totuși unele Dieceze mari ca Italia dispun de doar treizeci de preoți, care merg dintr-o comunitate în alta pe cale fluvială, dată fiind lipsa de drumuri. Trebuie să ascultăm și să înțelegem necesitățile pastorale din Amazonia, găsind soluții pentru ca evanghelizarea să continue, mai ales sprijinindu-se pe diaconii permanenți cărora trebuie să li se furnizeze instrumentele necesare pentru a conduce comunitățile. Prezența noastră trebuie să fie mai incisivă, mai apropiată de oameni și departe de „palate”, așa cum ne indică Papa Francisc.
– Care este pregătirea Dvs care v-a dus să desfășurați un rol așa de esențial, coordonând Sinodul Episcopilor și într-un anumit mod punând în practică marile orientări ale pontificatului reformator al lui Francisc?
– Orașul meu natal este Barga di Lucca. La Pisa am fost hirotonit preot în urmă cu 54 de ani. Am celebrat anul trecut 25 de ani de episcopat, putând să aduc mulțumire cu acea ocazie pentru viața mea, care a fost o adevărată călătorie în jurul lumii: în serviciul diplomatic al Bisericii, în patru continente, din Guatemala în Haiti, din Paraguay în India și în Nepal, apoi în Brazilia… Plecat în 1973, m-am întors la Roma în 2012, după 39 de ani. Secretar al Congregației pentru Episcopi și secretar al Colegiului Cardinalilor, am desfășurat și funcția de secretar în Conclavul din 2013.
Papa Francisc – cunoscut înainte de alegerea sa, când era Nunțiu Apostolic în Brazilia – mi-a dat încredere, numindu-mă Cardinal și cerându-mi să coordonez Sinodul, știind că eu cunoșteam numeroși Episcopi, îndeosebi pe cei din marile Conferințe Episcopale din Brazilia și India. Motoul meu episcopal, „Itinere laete servire Domino” – care înseamnă „A merge în bucurie pentru a-l sluji pe Domnul” – rezumă destul de bine misiunea mea: a continua împreună cu confrații Episcopi într-o logică de colegialitate, pentru ca Biserica să devină tot mai mult o familie în care domnește dialogul fratern.
