Papa Francisc: A crede în Isus Cristos nu este doar adevărat și bun, dar și frumos
25.02.2018, Vatican (Catholica) - „Biserica contează pe voi ca să facă perceptibilă frumusețea inefabilă a iubirii lui Dumnezeu și să îl facă pe fiecare să descopere frumusețea de a fi iubit de Dumnezeu”, a spus Papa Francisc primind în audiență sâmbătă, 24 februarie 2018, un grup de aproximativ 40 de artiști din mișcarea bisericească internațională „Diaconia frumuseții”. Înființată în 2012 pentru a construi o punte între artiști și Dumnezeu, informează Radio Vatican, mișcarea are la bază cinci dimensiuni: rugăciunea, mărturia, formarea, solidaritatea și deschiderea de case ale artiștilor pentru evenimente culturale. Audiența a fost prilejuită de simpozionul anual al acestei mișcări, organizat la Roma între 18-25 februarie a.c., în contextul comemorării liturgice a patronului artiștilor, Fericitul Ioan de Fiesole sau Fra Angelico. Manifestările au început cu Sf. Liturghie prezidată în Bazilica romană „Santa Maria sopra Minerva”, unde este înmormântat Fericitul Angelico, de Arhiepiscopul Rino Fisichella, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări.
„Prin intermediul vostru”, a spus Papa Francisc în discursul său, „doresc să îmi exprim salutul meu cordial către toți artiștii care, prin talentul și pasiunea lor, caută să facă să strălucească frumusețea, precum și la toate persoanele aflate în condiții de fragilitate și care se refac experimentând frumusețea artei”. Făcând referire la Scrisoarea către artiști din 1999 a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a amintit că „artistul trăiește o relație specială cu frumusețea. Într-un sens foarte adevărat se poate spune că frumusețea este vocația ce i-a fost adresată de Creator prin darul «talentului artistic». Desigur, și acest talent trebuie folosit în logica parabolei evanghelice a talanților (cf. Mt 25, 14-30)”. Această convingere, a reluat Papa Francisc, „luminează viziunea și dinamica proprie a Diaconiei Frumuseții” care a prins rădăcini chiar aici, la Roma, în timpul Sinodului despre noua evanghelizare din octombrie 2012.
„Darurile pe care le-ați primit sunt pentru fiecare dintre voi o responsabilitate și o misiune”, a continuat Pontiful. „Într-adevăr, vi se cere să lucrați fără a vă lăsa dominați de căutarea slavei deșarte sau a unei popularități facile, și cu atât mai puțin de calculul deseori meschin doar a profitului personal. Într-o lume în care tehnica este deseori înțeleasă ca resursă principală pentru interpretarea existenței, voi sunteți chemați, prin talentele voastre și alimentându-vă la izvoarele spiritualității creștine, să propuneți «un mod alternativ de a înțelege calitatea vieții [și să încurajați] un stil de viață profetic și contemplativ, capabil să se bucure profund fără a fi obsedați de consum» și să slujească crearea și ocrotirea unor ‘oaze de frumusețe’ în orașele noastre, de multe ori betonate și fără suflet.” Sfântul Părinte a îndemnat artiștii să își dezvolte talentul lor de așa manieră încât să contribuie la o „convertire ecologică” prin care „să se recunoască demnitatea fiecărei persoane, valoarea ei specială, creativitatea și capacitatea ei de a promova binele comun”. Efortul de căutare a frumuseții să fie „însuflețit de dorința de a sluji frumusețea calității vieții persoanelor, a armoniei lor cu mediul, a întâlnirii și ajutorului reciproc”.
„Vă încurajez, așadar, în această Diaconie a Frumuseții, să promovați o cultură a întâlnirii, să construiți punți între persoane, între popoare, într-o lume în care se înalță încă multe ziduri din teamă de ceilalți. Căutați și să dați mărturie, în expresia artei voastre, pentru faptul că a crede în Isus Cristos și a-l urma nu este doar adevărat și just, dar și frumos, capabil să copleșească viața cu o nouă splendoare și cu o bucurie profundă, chiar și în mijlocul încercărilor. Biserica se bazează pe voi pentru a face perceptibilă frumusețea inefabilă a iubirii lui Dumnezeu și să îl facă pe fiecare să descopere frumusețea de a fi iubit de Dumnezeu, de a fi copleșit de iubirea Sa, ca să trăiască din aceasta și să o mărturisească prin atenția față de ceilalți, în special față de cei care sunt excluși, răniți, respinși în societățile noastre.”
