Sunt călugărițele exploatate de Biserică? Experiențele diferă
10.03.2018, Denver (Catholica) - Săptămâna trecută, un articol din „Femei Biserică Lume” („Donne Chiesa Mondo”) susținea că persoanele consacrate de sex feminin din Biserica Catolică sunt tratate nedemn și exploatate economic. Textul a apărut în suplimentul pentru femei publicat de L’Osservatore Romano, editat de Vatican. Conform Associated Press, articolul este „o expunere a muncii slab plătite și neapreciate intelectual a călugărițelor”.
În articol, trei surori, al căror nume a fost schimbat, spun că munca persoanelor consacrate feminine este subevaluată, că sunt tratate nedemn de preoții și de Episcopii pe care îi slujesc, precum și că nu sunt plătite corespunzător pentru munca depusă. O călugăriță, identificată ca sr. Marie, a spus că adesea surorile lucrează multe ore în roluri domestice și sunt slab plătite. De asemenea s-a plâns că unele surori nu sunt invitate să mănânce la aceeași masă cu clerul pe care îl slujesc, generându-se frustrare și resentimente. O alta se plânge că surorile cu diplome respectabile sunt puse să facă munci de jos. „Am întâlnit surori care au obținut un doctorat în teologie și care a doua zi au fost trimise să gătească sau să spele vase, într-o misiune ce nu avea nici o legătură cu formarea lor intelectuală și fără vreo explicație validă”, a spus sr. Paule.
Agenția catolică americană CNA a stat de vorbă cu diverse surori și a constatat că articolul nu reflectă experiența lor. Maica M. Maximilia Um, Superioară Provincială a Surorilor Sf. Francisc ale Sf. George martirul, din Alton, Illinois, a afirmat că articolul poate indica probleme specifice ale unor anumite surori, dar nu este vorba de probleme instituționale generale. „Nici una dintre problemele indicate în acest articol nu poate fi complet negată, dar nu cred că pot fi încadrate ca aparținând relațiilor dintre bărbați și femei”, a spus ea. „Cred că în cele din urmă este o problemă veche ca păcatul.” În timp ce surorile din ordinul Maicii Maximilia servesc în general în spațiul medical și educațional, au și o istorie de activitate în case preoțești sau pe lângă Episcopi. Dar punctele de vedere ale surorilor din articol nu reflectă „experiența reală a surorilor noastre în acest apostolat, unde există o atenție reală față de surori și față de slujirea lor”.
Maica Marie Julie este Superioara Generală a Surorilor Carității a Fecioarei Maria, Maica Bisericii, cu sediul în Connecticut, al căror apostolat se desfășoară în principal în sistemul medical și educațional. Carisma lor este „să slujească poporul lui Dumnezeu în spiritul sincerei simplități”. „Deci prin carisma noastră nu căutăm să ne fie puse numele în evidență, nu căutăm laudă sau să fim observate; dorim doar să fim în inima Bisericii și cred că este în mare parte sentimentul fiecărei congregații și al fiecărei surori”, a spus ea pentru CNA. S-a declarat „întristată” de articolul L’Osservatore Romano, căci oferă „o imagine greșită și pesimistă” despre viața consacrată și nu subliniază darul vocației. „Sunt mereu unii nemulțumiți, și trebuie să recunosc că probabil există ceva adevăr în cele scrise în articol. Nu pot spune că respectivele persoane nu au avut acele experiențe Dar nu este experiența mea, nici experiența surorilor pe care le cunosc.”
Legat de compensarea materială, Maica Maximilia a spus că banii primiți de surori pentru munca domestică pot fi mai puțini decât se obțin în alte apostolate, „dar nu a fost niciodată o problemă, deoarece vedem în primul rând aceasta ca o slujire adusă Bisericii”. Mai mult, casele unde slujesc surorile oferă adesea alte compensații, precum mese sau cazare. „Am simțit mereu că suntem compensate adecvat pentru slujire”, a spus ea. Maica Marie a spus că uneori, dacă o parohie se luptă cu o situație dificilă, surorile pot să fie plătite mai puțin sau mai târziu, dar „e vorba de parohii ce o duc rău, și nu este câtuși de puțin norma”. „Nu ne așteptăm să trăim pur și simplu din iubirea lui Dumnezeu; avem asigurări de plătit și responsabilități. Când se întâmplă, când suntem într-o lucrare unde nu suntem plătite suficient, nu este vorba de înrobire ci este Evanghelia, și deci un privilegiu.”
Este normal, a mai spus Maica Marie, ca o soră cu un doctorat să vrea să slujească în domeniul ei de competență, și așa se întâmplă cel mai des. Dar anumite circumstanțe pot cere ca surorile să slujească în alte apostolate. „Dacă Dumnezeu ne cheamă să facem altceva, prin superiorii noștri sau prin semnele timpului, sau pur și simplu datorită unor evenimente, atunci răspundem… vedem aici voia lui Dumnezeu”, a spus ea. Când o soră slujește într-o poziție care poate nu a fost dorința ei, este asemenea jertfei mamelor sau taților din familii, care stau noaptea târziu lângă un copil bolnav sau iau slujbe prost plătite doar pentru a putea sta mai mult timp cu familia.
