Papa Francisc: Caritatea creștinilor nu se naște din ideologie ci din întâlnirea cu Isus
29.04.2018, Vatican (Catholica) - Să trăim în unire cu Isus și cu atitudine de iubire și de slujire a aproapelui a fost îndemnul Papei Francisc în discursul de dinaintea rugăciunii Regina Coeli, din Piața San Pietro, în a cincea Duminică a Paștelui. Reflectând asupra Evangheliei zilei, după Ioan, în care Isus „se prezintă ca Vița cea adevărată și ne invită să rămânem uniți cu El pentru a aduce mult rod”, Pontiful a evidențiat că secretul vieții creștine este tocmai a rămâne în Cristos. Redăm cuvintele Sfântului Părinte, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu și publicată pe Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
Cuvântul lui Dumnezeu, și în această a cincea duminică a Paștelui, continuă să ne indice drumul și condițiile pentru a fi comunitate a Domnului Înviat. Duminica trecută a fost scos în evidență raportul dintre credincios și Isus Bunul Păstor. Astăzi Evanghelia ne propune momentul în care Isus se prezintă ca Vița cea adevărată și ne invită să rămânem uniți cu El pentru a aduce mult rod (cf. Ioan 15,1-8). Vița este o plantă care formează un tot cu mlădițele; și mlădițele sunt rodnice numai pentru că sunt unite cu vița. Această relație este secretul vieții creștine, și evanghelistul Ioan o exprimă cu verbul „a rămâne”, care în textul de astăzi este repetat de șapte ori. „A rămâne în Mine”, spune Domnul, a rămâne în Domnul.
Este vorba de a rămâne în Domnul pentru a găsi curajul de a ieși din noi înșine, din comoditățile noastre, din spațiile noastre strâmte și protejate, pentru a intra în marea deschisă a necesităților celorlalți și a da respirație largă mărturiei noastre creștine în lume. Acest curaj de a ieși din noi și de a intra în necesitățile celorlalți se naște din credința în Domnul Înviat și din certitudinea că Duhul Său însoțește istoria noastră. Unul din roadele cele mai coapte care provine din comuniunea cu Cristos este, de fapt, angajarea de caritate față de aproapele, iubindu-i pe frați cu abnegație de sine, până la ultimele consecințe, așa cum ne-a iubit Isus. Dinamismul carității credinciosului nu este rod al strategiilor, nu se naște din solicitări externe, din instanțe sociale sau ideologice, ci se naște din întâlnirea cu Isus și din rămânerea în Isus. El este pentru noi viața din care absorbim limfa, pentru a aduce în societate un mod diferit de a trăi și de a ne oferi, care îi pune pe primul loc pe cei din urmă.
Când suntem intimi cu Domnul, așa cum sunt intime și unite vița și mlădițele, suntem capabili să aducem roade de viață nouă, de milostivire, de dreptate și de pace, care derivă din Învierea Domnului. Este ceea ce au făcut sfinții, cei care au trăit în plinătate viața creștină și mărturia carității, pentru că au fost adevărate mlădițe ale viței Domnului. Dar pentru a fi sfinți „nu este necesar să fim episcopi, preoți, călugărițe sau călugări… Toți suntem chemați să fim sfinți trăind cu iubire și oferind fiecare propria mărturie în ocupațiile de fiecare zi, acolo unde se află” (Exortația apostolică Gaudete et exsultate, 14). Noi toți suntem chemați să fim sfinți; trebuie să fim sfinți cu această bogăție pe care o primim de la Domnul înviat. Orice activitate – munca și odihna, viața familială și socială, exercitarea responsabilităților politice, culturale și economice – orice activitate, fie mică fie mare, dacă este trăită în unire cu Isus și cu atitudine de iubire și de slujire, este ocazie pentru a trăi în plinătate Botezul și sfințenia evanghelică.
Ne este de ajutor Maria, Regina sfinților și model de comuniune perfectă cu Fiul său divin. Ea să ne învețe să rămânem în Isus, ca mlădițele în viță, și să nu ne despărțim niciodată de iubirea Sa. De fapt, nimic nu putem fără El, pentru că viața noastră este Cristos viu, prezent în Biserică și în lume.
După Regina coeli, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori!
Ieri, la Cracovia, a fost proclamată fericită Ana Chrzanowska, credincioasă laică, ce și-a dedicat viața îngrijirii bolnavilor, în care vedea fața lui Isus suferind. Să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru mărturia acestei apostole a bolnavilor și să ne străduim să îi imităm exemplul. Însoțesc cu rugăciunea rezultatul pozitiv al summit-ului inter-coreean de vinerea trecută și angajarea curajoasă asumată de liderii celor două părți, de a realiza un parcurs de dialog sincer pentru o Peninsulă Coreeană liberă de armele nucleare. Îl rog pe Domnul pentru ca speranțele unui viitor de pace și prietenie mai fraternă să nu fie dezamăgite și pentru ca să poată continua colaborarea, aducând roade de bine pentru iubitul popor coreean și pentru întreaga lume.
Săptămâna trecută, comunitatea din Nigeria a fost din nou lovită cu uciderea unui grup de credincioși, între care doi preoți: îi încredințăm Dumnezeului milostivirii pe acești frați, pentru ca să ajute acele comunități atât de încercate să regăsească înțelegerea și pacea. Salut cu afecțiune pelerinii prezenți astăzi, cu adevărat mulți pentru a numi fiecare grup! Dar măcar îi salut pe cei care provin din Braga (Portugalia), din India și din Pakistan; credincioșii din Pavia, Crema și Vignale; numeroșii tineri care au primit sau vor primi Mirul; și adolescenții din Cuneo, Remedello, Arcore, Valle Olona, Modica și…
Un gând deosebit pentru Confraternitățile din Assisi, însoțite de Episcop; pentru tinerii animatori de la părinții iosefini ai lui Murialdo; și pentru participanții la Întâlnirea națională a catecumenatului, promovată de Conferința Episcopală Italiană. Iubiți frați și surori, poimâine, 1 mai, după amiază, voi începe luna mai cu un pelerinaj la Sanctuarul Preasfintei Fecioare Maria a Iubirii Divine. Vom recita Rozariul, rugându-ne îndeosebi pentru pacea în Siria și în întreaga lume. Vă invit să vă uniți spiritual și să prelungiți toată luna mai rugăciunea Rozariului pentru pace. Urez tuturor o duminică frumoasă. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!
