Papa Francisc: Doar Euharistia ne satisface inimile
05.06.2018, Ostia (Catholica) - Doar Trupul și Sângele lui Isus Cristos, hrana vieții, poate satisface foametea in inimilor de iubire, o experiență universală, a spus Papa Francisc în cadrul Liturghiei de duminică, 3 iunie 2018, în Solemnitatea Corpus Christi. „În viață avem nevoie încontinuu să ne hrănim, și nu numai cu alimente, ci și cu proiecte și afecțiune, cu dorințe și speranțe. Ne este foame să fim iubiți. Însă complimentele cele mai plăcute, cadourile cele mai frumoase și tehnologiile cele mai avansate nu sunt suficiente, nu ne satură niciodată total”, a spus Sfântul Părinte. „Euharistia este un aliment simplu, ca pâinea, dar este unicul care satură, pentru că nu există iubire mai mare. Acolo îl întâlnim pe Isus realmente, împărtășim viața Sa, simțim iubirea Sa”.
„Să alegem această hrană de viață: să punem pe primul loc Liturghia, să redescoperim adorația în comunitățile noastre! Să cerem harul de a fi înfometați de Dumnezeu, cu o dorință nepotolită de a primi ceea ce El pregătește pentru noi”. Papa a rostit predica sa pentru sărbătoarea Corpus Christi în cadrul unei Liturghii în Ostia, un cartier de la periferia Romei. Începând din 1978, această Liturghie a fost celebrată în Bazilica San Giovanni in Laterano. Înainte, însă, era celebrată în diferite zone din Roma; a fost celebrată ultima dată în Ostia în 1968, de către Fericitul Papă Paul al VI-lea.
După Liturghie, Papa Francisc a condus o procesiune euharistică de peste un kilometru ca lungime. Procesiunea a trecut pe străzile cartierului, încheindu-se cu binecuvântarea euharistică solemnă în apropiere de parohia Preasfintei Fecioare, din Bonaria. Între participanții la procesiune s-au numărat aproximativ 850 de copii care au făcut recent Prima Împărtășanie, îmbrăcați în alb, și aproximativ 350 de tineri ce au primit recent Mirul. În predica sa, Pontiful s-a referit la pasajul evanghelic al zilei, cu relatarea Cinei celei de Taină. În toate Evangheliile este repetat cuvântul „a pregăti”, a subliniat Papa, ca atunci când discipolii îl întreabă pe Isus unde să pregătească masa de Paște.
Mai apoi, în cea de-a treia apariție a lui Isus înaintea discipolilor după înviere, El le-a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc”. Cuvintele adresate de Isus discipolilor Săi ne sunt adresate și nouă. „Isus pregătește pentru noi și ne cere și nouă să pregătim. Ce anume pregătește Isus pentru noi? Pregătește un loc și o hrană. Un loc, mult mai demn decât ‘marea sală pregătită’ din Evanghelie. Este casa noastră spațioasă și vastă aici pe pământ, Biserica, unde este și trebuie să fie loc pentru toți. Dar ne-a rezervat un loc și acolo sus, în paradis, pentru a fi împreună cu El și între noi pentru totdeauna. În afară de loc ne pregătește o hrană, o Pâine care este El însuși: ‘Luați, acesta este Trupul Meu’ (Marcu 14,22). Aceste două daruri, locul și hrana, sunt ceea ce ne folosește pentru a trăi. Sunt mâncarea și locuința definitive. Ambele ne sunt date în Euharistie. Hrană și loc.”
Pontiful a explicat despre Euharistie că „ne pregătește și un loc acolo sus, în veșnicie, pentru că este Pâinea din cer. Vine de acolo, este unica materie pe acest pământ care cu adevărat are legătură cu veșnicia. Este pâinea viitorului, care deja acum ne face să pregustăm un viitor infinit mai mare decât orice așteptare mai bună. Este pâinea care satură așteptările noastre cele mai mari și alimentează visele noastre cele mai frumoase. Într-un cuvânt, este zălog al vieții veșnice: nu numai o promisiune, ci un zălog, adică o anticipare, o anticipare concretă a ceea ce va fi dăruit”.
„Dar, ca și discipolilor în acea vreme, Isus ne cere și nouă astăzi să pregătim. Unde? „El caută locuri în care nu ajunge iubirea, locuri neatinse de speranță. În acele locuri incomode dorește să meargă și ne cere nouă să facem pregătirile. Câte persoane sunt lipsite de un loc demn pentru a trăi și de hrană de mâncat! Dar toți cunoaștem persoane singure, suferinde, nevoiașe: sunt tabernacole abandonate. Noi, care primim de la Isus mâncare și locuință, suntem aici pentru a pregăti un loc și o hrană acestor frați mai slabi. El s-a făcut pâine frântă pentru noi; ne cere să ne dăruim altora, să nu mai trăim pentru noi înșine, ci unul pentru altul. Așa se trăiește în mod euharistic: revărsând în lume iubirea pe care o luăm din Trupul Domnului.”
Sfântul Părinte a invitat la a-l întreba pe Domnul: „Ce porți vreo să-ți deschidem aici? Ce porți ne chemi să le deschidem larg, ce închideri trebuie să depășim? Isus dorește ca să fie dărâmate zidurile indiferenței și complicității, să fie extirpate gratiile samavolniciilor și prepotențelor, să fie deschise căile dreptății, frumuseții și legalității. Litoralul mare din acest oraș amintește de frumusețea de a ne deschide și de a înainta în larg în viață. Dar pentru a face aceasta este nevoie să desfacem acele noduri care ne leagă de parâmele fricii și asupririi. Euharistia invită să ne lăsăm transportați de valul lui Isus, să nu rămânem încărcați pe plajă așteptând să vină ceva, ci să ridicăm ancora liberi, curajoși, uniți.”
