Tinerii sunt primele victime ale drogurilor
27.06.2018, Vatican (Catholica) - Ziua de 26 iunie este Ziua Internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri, fiind instituită de Națiunile Unite la data de 7 decembrie 1987, pentru a întări și a promova o mai mare cunoaștere a acestui fenomenul cu consecințe dramatice. Astfel, conform unui raport de anul trecut (World Drug Report 2017), circa 250 de milioane de persoane în lume au folosit droguri și dintre acestea 29,5 milioane suferă de tulburări provocate de consumul lor.
„Drama sfâșietoare a drogurilor este un rău care amenință demnitatea și libertatea de a acționa a fiecărei persoane și distruge progresiv imaginea pe care Creatorul a plăsmuit-o în noi”, scrie Cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, prefect al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale, în mesajul pentru Ziua împotriva drogurilor. „Această plagă trebuie condamnată cu fermitate pentru că este alimentată de oameni fără scrupule, care, cedând în fața tentației câștigurilor ușoare, seamănă moarte retezând speranțe și distrugând atâtea familii”, mai citim în mesaj, care subliniază că „drogul este o rană provocată societății noastre, ce închide multe persoane într-un vârtej de suferință și alienare”, dependența de droguri fiind încurajată de factori precum „excluderea socială, absența familiei, presiunea socială, propaganda traficanților, dorința de a trăi noi experiențe”.
Tinerii sunt primele victime ale drogurilor, recunoaște mesajul, ei fiind „cufundați într-o societate relativistă și hedonistă”. Citând dintr-un discurs al Papei Francisc, pe tema narcoticelor, Cardinalul Turkson scrie: „Noile generații trăiesc adesea în mod ‘virtual’, în care le este oferit ‘un amplu evantai de posibilități pentru a ajunge la o fericire efemeră, care la sfârșit devine otravă, care corodează, corupe și ucide. Persoana încet-încet se distruge și împreună cu ea distruge pe toți cei care o înconjoară. Dorința inițială de fugă, în căutarea unei fericiri momentane, se transformă în devastarea persoanei în integritatea sa, cu repercusiuni asupra tuturor păturilor sociale’.”
Mesajul face apel să li se propună tinerilor programe educative incisive și concrete, „care să dezvolte potențialitățile lor și să educe inima lor la bucuria profunzimii, nu a superficialității”. Se admite că atenția trebuie dată în primul rând prevenirii, dar fără să se neglijeze reabilitarea persoanelor afectate deja de droguri, „pentru ca să nu se simtă discriminate sau stigmatizate ci primite și înțelese printr-un drum de reînnoire interioară îndreptat spre căutarea binelui”. De asemenea citim că „este important de promovat o cultură a solidarității și subsidiarității îndreptată spre binele comun; o cultură care să se opună egoismelor și logicilor utilitariste și economice, dar care se îndreaptă spre celălalt, în ascultare, într-un drum de întâlnire și de relație cu aproapele nostru, mai ales atunci când este mai vulnerabil și fragil așa cum este cel care face abuz de droguri”.
