Seară catehetică în Catedrala din Iași, despre vicii și viața de familie
08.11.2018, Iași (Catholica) - „Viciile, o provocare pentru familie” a fost tema catehezei pe care pr. Felician Tiba, coordonatorul Oficiului pentru Pastorația Familiei, a prezentat-o miercuri, 7 noiembrie 2018, după Liturghia de seară din Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași, la inițiativa parohului, pr. Paul Budău.
Tema, așa cum avea să precizeze părintele Felician, a fost aleasă ținând cont și de situația actuală a multor familii care au de suferit din cauza viciilor. „Poate că unii vă așteptați să arătăm cu degetul spre cineva anume”, spunea părintele, „dar nu vom arăta spre nimeni, ci vom încerca să înțelegem că atunci când vorbim de vicii fiecare are partea lui de responsabilitate. Până la urmă, așa cum fiecare are o virtute dominantă, la fel are și un viciu dominant. Viciile au intrat în lume odată cu primul păcat. Problema noastră e că ne-am învățat să arătăm cu degetul, fără a încerca să mergem la rădăcină, să ne întrebăm, de ce acea persoană, sau eu, personal, am cutare viciu.”
Fie că vorbim de alcoolici, de jucătorii la jocurile de noroc, de fumători, de utilizatorii de pornografie, de droguri, de dependenții de internet, de fiecare dată vorbim de „răni”, de răni adânci prezente în sufletul celui care nu este altceva decât o victimă. Nu e întâmplător că Dumnezeu a vrut familia. Adam, prototipul omului în general, pe care Dumnezeu îl descoperă ca fiind singur, este cel căruia i se pune alături un alt om, o femeie, asemănătoare în demnitate, dar diferită din toate punctele de vedere. Oare de ce? Tocmai pentru că atât bărbatul, cât și femeia au nevoie în mod reciproc unul de celălalt în drumul lor către mântuire. Fiind ființe limitate, păcătoase, „nevoiașe” de Dumnezeu, cei doi trebuie să înțeleagă că, în drumul vieții, în mod special prin viața de familie, trebuie să se susțină reciproc. De aceasta sunt împreună! Cu alte cuvinte, viciul lui e și vina ei, viciul ei e și vina lui!
Persoana vicioasă este o persoană „bolnavă”, nevoiașă de ceilalți, de atenția lor și, dacă este ignorată, repudiată, insultată sau arătată cu degetul, nu este ajutată. În fond, cu toții suntem pe drumul către mântuire, toți avem nevoie de harul lui Dumnezeu, dar Dumnezeu lucrează prin creaturile Sale, prin iubirea pe care a sădit-o în fiecare și care în familie devine instituționalizată, a mai explicat părintele Tiba. Dacă în familie soții s-ar iubi cu adevărat, susținându-se reciproc, și la bine, și la greu, nimeni nu ar mai căuta ceea ce îi lipsește în afara familiei și, dacă ar fi așa, copiii, văzând armonia dintre părinți, la rândul lor, nu ar mai căuta „consolări” în afară. În fond, viciul nu este altceva decât o „compensație”, o „premiere”, un „unguent” pe care îl dăm pe o rană sau pe mai multe care pot fi vindecate nu prin asumarea unui obicei prost, ci prin iubire, prin iubirea celorlalți”. Inițiativa nu a umplut Catedrala, dar a umplut inimile celor prezenți, care au înțeles că avem de lucru… Sfântă Familie de la Nazaret, modelul tuturor familiilor, roagă-te pentru noi! (Marian Păuleț pentru Ercis.ro)
