Papa Francisc: Simt îngrijorare când mă îndepărtez de Isus?
30.12.2018, Vatican (Catholica) - Trăiesc uimire când văd lucrurile bune ale altora? Simt îngrijorare când m-am îndepărtat de Isus? Aceste două întrebări au fost propuse credincioșilor în discursul ținut de Papa Francisc înaintea rugăciunii mariane „Îngerul Domnului”. Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu și publicată pe Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
Astăzi celebrăm sărbătoarea Sfintei Familii și liturgia ne invită să reflectăm asupra experienței Mariei, a lui Iosif și a lui Isus, uniți de o iubire imensă și însuflețiți de mare încredere în Dumnezeu. Textul evanghelic de astăzi (cf. Lc 2,41-52) relatează călătoria familiei din Nazaret spre Ierusalim, pentru sărbătoarea Paștelui. Însă, în călătoria de întoarcere, părinții își dau seama că fiul de doisprezece ani nu este în caravană. După trei zile de căutare și de teamă, îl găsesc în templu, așezat printre învățători, discutând cu ei. La vederea Fiului, Maria și Iosif „au rămas înmărmuriți” (v. 48) și Mama i-a manifestat îngrijorarea lor spunând: „Tatăl tău și cu mine te-am căutat îngrijorați” (ibid.).
Uimirea – ei „au rămas înmărmuriți” – și îngrijorarea – „tatăl tău și cu mine, îngrijorați” – sunt cele două elemente asupra cărora aș vrea să atrag atenția voastră: uimire și îngrijorare.
În familia din Nazaret nu a dispărut niciodată uimirea, nici măcar într-un moment dramatic ca pierderea lui Isus: este capacitatea de a se uimi în fața manifestării treptate a Fiului lui Dumnezeu. Este aceeași uimire care îi cuprinde și pe învățătorii de la templu, uimiți „de înțelepciunea și de răspunsurile lui” (v. 47). Dar ce este uimirea, ce înseamnă a se uimi? A se uimi și a se minuna este contrariul lui a considera totul ceva sigur, este contrariul lui a interpreta realitatea care ne înconjoară și evenimentele istoriei numai după criteriile noastre. Și o persoană care face aceasta nu știe ce este înmărmurirea, cea este uimirea. A ne uimi înseamnă a ne deschide spre alții, a înțelege motivele altora: această atitudine este importantă pentru a vindeca raporturile compromise dintre persoane și este indispensabilă și pentru a vindeca rănile deschise în cadrul familial. Când există probleme în familii, considerăm ceva sigur că noi avem dreptate și închidem ușa pentru alții. În schimb, trebuie să ne gândim: „Dar ce anume are bun această persoană?” și să ne uimim pentru acest „bun”. Și aceasta ajută unitatea familiei. Dacă voi aveți probleme în familie, gândiți-vă la lucrurile bune pe care le are cel din familie cu care aveți probleme și uimiți-vă de asta. Și aceasta va ajuta la vindecarea rănilor familiale.
Al doilea element pe care aș vrea să îl percep din evanghelie este îngrijorarea pe care au experimentat-o Maria și Iosif când nu reușeau să îl găsească pe Isus. Această îngrijorare manifestă centralitatea lui Isus în Sfânta Familie. Fecioara și soțul său îl primiseră pe acel Fiu, îl păzeau și îl vedeau crescând în vârstă, înțelepciune și har în mijlocul lor, dar mai ales El crește înlăuntrul inimii lor; și, puțin câte puțin, se măreau afectul lor și înțelegerea lor față de El. Iată pentru ce familia din Nazaret este sfântă: pentru că era centrată pe Isus, spre El erau îndreptate toate atențiile și grijile Mariei și ale lui Iosif.
Acea îngrijorare pe care ei au simțit-o în cele trei zile ale pierderii lui Isus ar trebui să fie și îngrijorarea noastră când suntem departe de el, când suntem departe de Isus. Ar trebui să simțim îngrijorare când mai mult de trei zile uităm de Isus, fără a ne ruga, fără a citi evanghelia, fără a simți nevoia prezenței Sale și a prieteniei Sale mângâietoare. Și de atâtea ori trec zilele fără ca să îmi amintesc de Isus. Dar acest lucru este urât, acest lucru este foarte urât. Ar trebui să simțim îngrijorare când se întâmplă aceste lucruri. Maria și Iosif l-au căutat și l-au găsit în templu în timp ce învăța: și noi, mai ales în casa lui Dumnezeu putem să îl întâlnim pe Învățătorul divin și să primim mesajul Său de mântuire. În celebrarea euharistică trăim experiența vie a lui Cristos; El ne vorbește, ne oferă cuvântul Său, ne luminează, luminează drumul nostru, ne dăruiește Trupul Său în Euharistie din care luăm vigoare pentru a înfrunta dificultățile de fiecare zi.
Și astăzi să ne întoarcem acasă cu aceste două cuvinte: uimire și îngrijorare. Eu știu să am uimire, când văd lucrurile bune ale altora și astfel să rezolv problemele familiale? Eu simt îngrijorare când m-am îndepărtat de Isus? Să ne rugăm pentru toate familiile din lume, în special pentru acelea în care, din diferite motive, lipsesc pacea și armonia. Și să le încredințăm ocrotirii Sfintei Familii din Nazaret.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori,
Să ne rugăm împreună pentru toți cei care în Republica Democratică din Congo suferă din cauza violenței și a virusului Ebola. Doresc ca toți să se angajeze să se mențină un climat pașnic care să permită o desfășurare regulamentară și pașnică a alegerilor. Să ne rugăm împreună: „Bucură-te, Marie, …”
Vă salut pe voi toți, romani și pelerini; grupurile parohiale, asociațiile și tinerii. Astăzi adresez un salut special familiilor prezente aici. Aplauze pentru familiile care sunt aici, toate, precum și pentru cele care participă de acasă prin televiziune și radio. Familia este o comoară: trebuie păzită mereu, apărată. Sfânta Familie din Nazaret să vă ocrotească și să lumineze mereu drumul vostru.
Îi salut pe călugării mercedari veniți împreună cu ministranți din diferite părți ale Italiei, precum și pe credincioșii din Legnaro și Gragnano. Îi salut pe scoutiștii din Villabate; pe tinerii de la Mir din unitatea pastorală Codognè (Dieceza de Vittorio Veneto) și pe cei din unele parohii din Dieceza de Bergamo: Curno, Palazzago, Gromlongo, Barzana, Almenno. Și salut aceste două grupuri de surori cu drapelul spaniol și cu drapelul polonez.
Și urez tuturor o duminică frumoasă și un sfârșit senin de an. A termina anul cu seninătate. Vă mulțumesc iarăși pentru urările voastre și pentru rugăciunile voastre. Și continuați vă rog să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!
