Nu este „anul zero” al protecției minorilor în Biserică

19.02.2019, Vatican (Catholica) - În contextul apropiatei întâlnirii privind „Protecția minorilor în Biserică” – programată în Aula Nouă a Sinodului din Cetatea Vaticanului, în zilele 21-24 februarie 2019 – Vatican News România oferă, în sinteză, parcursul urmat până în prezent de Pontifi, de Vatican și de Bisericile locale în lupta împotriva abuzurilor sexuale asupra minorilor comise unii clerici. Întâlnirea ce va începe în câteva zile este prima reuniune mondială, la care participă toți președinții Conferințelor Episcopale și responsabilii congregațiilor religioase, abordând chestiunea cu o privire evanghelică.

Este o întâlnire eclezială, a păstorilor de suflete, cu un caracter ‘sinodal’ fără precedent, care indică cum lupta împotriva plăgii abuzurilor comise de unii membrii ai clerului reprezintă pentru Papa Francisc, în actualul context istoric, o prioritate. A asculta victimele, a intensifica conștientizarea și cunoașterea problematicii, a introduce noi norme și proceduri, a împărtăși bunele practici: acestea sunt doar unele dintre obiectivele întâlnirii. Însă, nu reprezintă primul pas al Sfântului Scaun și al Conferințelor Episcopale în această direcție. Este doar etapa istorică a unui parcurs pe care Biserica Catolică îl întreprinde de peste treizeci de ani în țări precum Canada, Statele Unite ale Americii, Irlanda și Australia și, de circa zece ani, în Europa. Acest parcurs va urma și după întâlnirea la nivel mondial, din zilele 21-24 februarie.

Reînnoirea normelor canonice privind cazurile de abuz asupra minorilor din partea unor membri ai clerului a început în Vatican în urmă cu 18 ani, în vreme ce – în ultimii 20 de ani – au fost nenumărate gesturile, discursurile și documentele pe care Papii le-au dedicat acestei dureroase teme. Uneori, publicarea unor norme și protocoale nu a produs imediat schimbarea de mentalitate necesară pentru combaterea abuzurilor. Însă, în preajma acestei întâlniri dorită de Papa Francisc, cu siguranță nu se poate vorbi despre „anul zero” în legătură cu eforturile Bisericii privind protecția minorilor.

În 1987, una dintre primele Conferințe Episcopale care a formulat directive privitoare la violența sexuală asupra minorilor în context ecleziastic a fost cea din Canada. În 1992, în Biserica din Canada ia naștere un Comitet „ad hoc” care publica documentul „De la suferință la speranță”, ce includea 50 de recomandări adresate catolicilor, Episcopilor și responsabililor cu formarea preoților. În Statele Unite ale Americii, Conferința Episcopală se ocupă pentru prima dată în mod oficial de violențele sexuale asupra minorilor din partea unor preoți în cadrul adunării plenare din iunie 1992, când a stabilit cinci linii generale de respectat, printre care și principiul potrivit căruia dacă acuzația este susținută de probe suficiente se trece la imediata înlăturare a pretinsului vinovat din funcțiile ministeriale.

În Irlanda, în 1994, Biserica a instituit Comitetul de consiliere privitor la abuzurile sexuale comise de unii clerici asupra unor copii, comitetul publicând – în anul succesiv – un „Raport final”. Însă, unul dintre primele protocoale din lume privind abordarea, în Dieceze, a cazurilor de pedofilie comise de unii membri ai clerului a fost publicat de Australia. În decembrie 1996, documentul „Spre vindecare” este aprobat pentru toate Diecezele australiene și devine operativ în martie 1997.

De la începutul secolului al XXI-lea, mai ales grație acțiunii Cardinalului Ratzinger, devenit ulterior Papa Benedict al XVI-lea, se începe și se duce la bun sfârșit o profundă reînnoire a normelor canonice pentru a interveni asupra cazurilor de abuzuri. În 2001, documentul sub formă de Motu proprio intitulat „Sacramentorum sanctitatis tutela”, al Papei Ioan Paul al II-lea, introduce delictul de abuz sexual asupra minorilor din partea unui cleric în rândul „delictelor celor mai grave”, abordarea lor fiind rezervată Congregației pentru Doctrina Credinței. În 2010, Papa Benedict al XVI-lea a decis publicarea – de către aceiași Congregație – a noilor „Reguli asupra delictelor celor mai grave”, care accelerează procedurile, introducând procedura „prin decret extrajudiciar”, dublând de la 10 la 20 de ani perioada de prescripție și introducând delictul de „pedopornografie”.

În actualul pontificat, un pas important în prevenirea și lupta împotriva abuzurilor a fost făcut în 2013 prin instituirea noii Comisii Pontificale pentru tutelarea minorilor. De asemenea, Papa Francisc a introdus inovații canonice privind unele normative în materie de abuzuri; de exemplu, în iunie 2016, documentul sub formă de Motu proprio „Ca o mamă iubitoare”, stabilește înlăturarea din funcție a Episcopilor „neglijenți” cu privire la gestionarea abuzurilor sexuale asupra minorilor, potrivit procedurilor canonice prevăzute. În noiembrie 2014, un „Rescript” al Papei Francisc instituie, în cadrul Congregației pentru Doctrina Credinței, un Colegiu pentru examinarea recursurilor ecleziastice în privința judecării „celor mai grave delicte”, obiectivul fiind garantarea unui examen cât mai rapid, și în cazul abuzurilor asupra minorilor.

În octombrie 2017, Papa Francisc susține și promovează Congresul internațional „Demnitatea copilului”, organizat la Universitatea Pontificală Gregoriana. De asemenea, în 2018, în cadrul călătoriei apostolice în Chile , Pontiful a înfruntat în mod direct scandalul diviziunilor create în Biserica locală de preotul Fernando Karadima, căruia Sfântul Scaun i-a recunoscut vinovăția, în 2011. (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)