Papa Francisc: Să avem o inimă care să semene cu inima lui Dumnezeu
19.02.2019, Vatican (Catholica) - Dumnezeu ne iubește cu inima, nu cu ideile. Astfel a evidențiat Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată marți, 19 februarie, în capela Casei Santa Marta, din Vatican, explicând că trebuie să îi cerem lui Dumnezeu harul de a plânge în fața calamităților lumii, de a plânge pentru cei persecutați și pentru cei care aruncă bombe „ca și cum ar fi bomboane”.
Inspirându-se din prima lectură a liturgiei zilei, luată din cartea Genezei, capitolul 6, Pontiful a pus două accente. S-a oprit asupra suferinței lui Dumnezeu în fața răutății oamenilor și asupra regretului de a-i fi creat, până acolo încât promite să îi șteargă de pe fața pământului. Este un Dumnezeu care are sentimente, un Dumnezeu care nu este abstract, care nu este o idee. „Sentimentele lui Dumnezeu, ale lui Dumnezeu care ne iubește – pentru că iubirea este relație – însă este un Dumnezeu în măsură să se supere, să se înfurie. Și Isus care vine și își dă viața pentru noi, cu suferința inimii, care se dăruiește cu totul… Însă, Dumnezeul nostru are sentimente. Și, când ne mângâie ne mângâie; când ne admonestează ne admonestează, ca un părinte bun, ne admonestează cu inima, suferind mai mult El decât noi.”
Exprimându-și părerea că vremurile noastre nu sunt mai bune decât vremurile potopului, că dezastrele sunt cam aceleași, după cum sunt cam aceleași victimele, referindu-se la cei mai lipsiți de apărare și la copii, Pontiful a îndemnat să ne gândim „la numărul mare de copii flămânzi, de copii neșcolarizați, de copii care nu au posibilitatea de a crește în pace, care sunt constrânși să crească fără părinți, pentru că au fost uciși în războaie… copii soldat… să ne gândim doar la acei copii”. „Există marea calamitate a potopului; există marea calamitate a războaielor de azi în care cheltuielile sunt plătite de cei slabi, de săraci, de copii, de cei care nu au resurse pentru a merge mai departe. Să ne gândim că Domnul este îndurerat în inima Sa; să ne apropiem de Domnul și să îi vorbim, să îi spunem: ‘Doamne, privește la aceste lucruri, eu te înțeleg’. Să îl consolăm pe Domnul, spunându-i: ‘Eu te înțeleg și te însoțesc; te însoțesc în rugăciune, în mijlocirea pentru îndepărtarea tuturor acestor calamități care sunt rod al diavolului care vrea să distrugă opera lui Dumnezeu’.” (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)
