Mons. López Romero: Suntem Biserica bunului samaritean
05.03.2019, Roma (Catholica) - „Un moment istoric” pentru Maroc și pentru comunitatea catolică mică din țară. O călătorie care urmărește dialogul, îndeosebi cu islamul, credința creștină trăită în armonie ecumenică în ținut cu majoritate musulmană și slujirea adusă celor mai vulnerabili, migranții. Acestei sunt cele trei trăsături care vor caracteriza călătoria Papei Francisc la Rabat, pe 30 și 31 martie. Le subliniază la agenția SIR Mons. Cristóbal López Romero, Arhiepiscop de Rabat, care astăzi la Casablanca a prezentat presei locale vizita Papei care a ales ca moto „Slujitor de Speranță”, cu crucea creștină și semiluna islamică reprezentate în culorile Marocului și Sfântului Scaun. În dosarul de presă care a fost dat jurnaliștilor se subliniază că Papa va fi primit de regele Mohammed al VI-lea și călătoria sa în țara marocană va începe de aceea urmărind „dialogul interreligios, înțelegerea reciprocă între credincioșii din cele două religii și promovarea păcii și a toleranței”. În plus, vizita se desfășoară în anul în care se celebrează 800 de ani de la întâlnirea dintre Sfântul Francisc de Assisi și sultanul al-Malik al Kâmil și 800 de ani de prezență franciscană în Maroc (1219-2019). La 34 de ani după călătoria Papei Ioan Paul al II-lea (19 august 1985), această nouă vizită reprezintă deci un „moment care va permite să se continue trăirea acestui mesaj de pace dintre creștini și musulmani”.
Alt semn distinctiv al călătoriei Papei Francisc este solidaritatea față de migranți „într-o țară – se mai citește în dosar – care a optat imediat spre o politică de primire demnă și curajoasă. O ocazie pentru a reafirma sprijinul Papei Francisc dat documentului despre migranți al Națiunilor Unite care a fost adoptat la Marrakech în decembrie 2018 și pentru a chema din nou comunitatea internațională să lucreze cu responsabilitate, solidaritate și compasiune față de migranți”. În dosar, în afară de a reparcurge etapă cu etapă vizita Papei la Rabat, se dau câteva informații practice. Liturghia pe care Papa o va celebra duminică 31 martie pe stadionul Prince Moulay Abdellah, sunt așteptate de la 7 la 10 mii de persoane. Vor fi prezenți membrii comunității catolice din țară dar și „toți prietenii Bisericii Catolice”. Evanghelia va fi aceea despre parabola fiului risipitor, sub semnul – se citește în dosar – „Milostivirii lui Dumnezeu” în sintonie cu „Dumnezeul milos și Milostiv” invocat la începutul fiecărei sura din Coran. Marocul a primit în ultimii 15 ani numeroși studenți care provin din țări sub-sahariene dintre care o mare parte sunt creștini și această prezență a lor a dat nouă vigoare și Bisericii Catolice locale. Sunt 30 de mii de creștini care trăiesc în Maroc, dintre care 20 de mii de catolici și 10 mii de protestanți. O Biserică tânără a cărei vârstă medie este în jur a 35 de ani. Agenția SIR a vorbit la telefon cu Arhiepiscopul de Rabat, Mons. López Romero, înainte de conferința de presă din Casablanca.
– Ce le-ați spus jurnaliștilor pentru a prezenta călătoria Papei Francisc?
– Este un moment istoric. Se desfășoară într-un context de dialog interreligios. Pentru poporul marocan această călătorie este foarte importantă pentru că este într-un fel o recunoaștere a tuturor eforturilor pe care Marocul le face pentru a înainta spre un islam moderat, de dialog, tolerant.
– Cu ce stare sufletească îl așteaptă poporul marocan pe Papa Francisc?
– Mass-media încă nu au dat relevanță știrii venirii sale. În aceste zile, Marocul l-a primit mai întâi pe regele Spaniei și numai în urmă cu câteva zile pe principele Harry cu consoarta. Ziarele au publicat programul vizitei Papei dar așteptările încă nu au început. Ne așteptăm ca în zilele următoare, cu această conferință de presă din Casablanca, știrea venirii Papei Francisc să înceapă să găsească priză în opinia publică.
– Sunteți o comunitate catolică mică. Ce înseamnă pentru Biserica din Maroc să îl primească pe Papa Francisc?
– Este părintele nostru care vine și vine pentru a ne întări în cele trei virtuți teologale. Vine pentru a ne întări în credință, vine pentru a ne dărui speranță (printre altele motoul vizitei este „Slujitor al speranței”) și vine pentru a ne îmbrățișa în iubire pentru ca să putem fi iubire în această țară.
– Marocul este o țară de trecere pentru atâția migranți care din Africa încearcă să ajungă în Europa. Ce efort face Biserica pentru a ajuta aceste persoane?
– Este un efort foarte puternic. Noi ne definim ca o Biserică a bunului samaritean. Și asemenea bunului samaritean indicat în Evanghelie vrem să vindecăm, să îngrijim pe cel care este rănit și bolnav. Marocul nu este numai o țară de trecere, așa cum spuneați Dvs. Este și o țară de emigrație, deoarece sunt mulți marocani care migrează spre Europa și este o țară de destinație. Aici sunt persoane care provin din zona sub-sahariană care decid să rămână aici în Maroc. Ceea ce încercăm să facem este să dăm răspunsuri mai ales celor mai vulnerabili. Nu putem face tot, dar sunt peste 120 de persoane care în cele două Dieceze din țară, Tangeri și Rabat, lucrează la nivel profesional în Caritas pentru a-i ajuta pe migranți. Carista este organizația mai importantă din Maroc care lucrează cu migranții. Și această muncă o facem urmând cele 4 indicații date de Papa Francisc: a primi, a proteja, a promova și a integra. Muncim pe aceste 4 niveluri dar mai ales pentru a primi și a proteja migranții mai vulnerabili. În fiecare an peste 11 mii de migranți sunt primiți și protejați de Caritas și Biserica destinează pentru acest scop un buget considerabil. (trad. pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
