Cardinal Luis F. Ladaria: Antropologia teologică
11.04.2019, Iași (Catholica) - La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Antropologia teologică, scrisă de Cardinal Luis F. Ladaria și tradusă în limba română de pr. dr. Ștefan Lupu. Cartea apare în colecția „Studii teologice”, în formatul 17×24, are 460 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 40 lei. Redăm câteva fragmente din Cuvântul înainte la ediția în limba română, semnat de autorul cărții.
„După cum am purtat chipul omului pământesc, vom purta și chipul omului ceresc” (1Cor 15,49). Aceste cuvinte ale Sfântului Paul pot fi considerate drept ghid la ceea ce va fi explicat și dezvoltat în acest volum. Prima pagină a Bibliei ne spune că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea sa (cf. Gen 1,26-27). Omul, așadar, este o creatură a lui Dumnezeu și împărtășește această condiție cu realitatea care îl înconjoară și cu Universul. Dar este o creatură specială, chemată la o relație specială cu Creatorul, deoarece acesta a imprimat în el urmele sale. Acest fapt a conferit neamului omenesc o demnitate superioară celorlalte creaturi: „Ce este omul, că te gândești la el, sau fiul omului, că îl iei în seamă? L-ai făcut cu puțin mai mic decât pe îngeri, l-ai încununat cu cinste și măreție” (Ps 8,5-6).
Deja primul Adam, părintele omenirii, poseda această demnitate, pe care a transmis-o descendenței sale, deși nu cu toată gloria și strălucirea pe care Creatorul a voit-o. Primii noștri părinți sunt și primii păcătoși, iar aceasta este cauza ambiguității care caracterizează moștenirea pe care am primit-o de la ei. Ființa umană nu este doar o creatură, ci este și păcătoasă, împreună cu Adam și cu toți cei care l-au urmat. La lumina noutății lui Cristos, Biserica, încă din primele timpuri, a reflectat asupra acestei duble stări și asupra faptului că, prin misterul întrupării și al morții și învierii lui Isus, omul se află într-o nouă stare în fața lui Dumnezeu. Într-adevăr, dacă prin neascultarea lui Adam toți au fost constituiți păcătoși, tot la fel, prin ascultarea lui Cristos, toți vor fi constituiți drepți (cf. Rom 5,19), deoarece în Cristos, Dumnezeu a reconciliat lumea cu sine (cf. 2Cor 5,19).
Din acest motiv omul se află acum în prietenia lui Dumnezeu, în har, și poate să trăiască în Duhul Sfânt, prin credință și sacramente, viața lui Cristos. Poate împărtăși starea sa unică de Fiu al lui Dumnezeu. Cel care este unul-născut a devenit astfel, din prea marea sa iubire față de noi, primul născut dintre mulți frați (cf. Rom 8,29). Calitatea de chip al lui Dumnezeu pe care omul o are încă de la creație ajunge la plinătate atunci când, îndreptățit, este „fiu în Fiul” și, prin darul Duhului Sfânt, poate să îl numească pe Dumnezeu „Tată”, adică poate să fie părtaș prin har la relația cu Dumnezeu Tatăl pe care Cristos o are în virtutea naturii sale divine. „Căci toți cei care sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fiii lui Dumnezeu, pentru că nu ați primit un Duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci ați primit Duhul înfierii prin care strigăm: «Abbá, Tată!». Însuși Duhul dă mărturie duhului nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. Iar dacă suntem fii, suntem și moștenitori, moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Cristos, dacă suferim cu el, ca împreună cu el să fim și glorificați” (Rom 8,14-17).
Iată, în linii mari, drumul pe care vrea să-l parcurgă această carte. Îi mulțumesc Domnului dacă el ar contribui la creșterea în cititor a vieții filiale cu Dumnezeu și a vieții fraterne cu oamenii. Înainte de a termina, doresc să îmi exprim recunoștința față de toți cei care au făcut posibilă traducerea acestei lucrări în limba română. Bunul Dumnezeu să îi răsplătească pentru atâta osteneală!
Cartea este structurată în trei părți, cu 10 capitole. Prima parte este intitulată „Omul și lumea în calitatea de creaturi ale lui Dumnezeu”, având următoarele patru capitole: „Creația în perspectiva credinței în Isus Cristos”; „Dezvoltarea teologico-dogmatică a credinței în creație”; „Omul-imagine a lui Dumnezeu, centrul creației”; „Omul, creatura lui Dumnezeu, chemat la viața divină. Problema supranaturalului”. Partea a II-a este intitulată „Omul chemat la prietenia cu Dumnezeu și păcătos”, având următoarele două capitole: „Oferta originară de har: ‘starea originară’ și paradisul”; „‘Păcatul originar’. Starea de păcat a omenirii, consecința refuzării harului originar”. Partea a III-a este intitulată „Omul în harul lui Dumnezeu”, având următoarele patru capitole: „Noțiunea de har în Biblie și în Tradiție”; „Harul ca iertare a păcatelor: justificarea”; „Harul ca o nouă relație cu Dumnezeu: filiația divină”; „Harul ca noua creație. Viața omului justificat”.
Imagini
