Dezvelirea statuii Episcopului Demetriu Radu
20.04.2019, Oradea (Catholica) - „Să i se păstreze cu recunoștință memoria și cu evlavie să i se facă pomenirea”, spunea Episcopul de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, când așeza sicriul Episcopului de Oradea, Demetriu Radu, în cripta din biserica greco-catolică din Rădești, ca acolo „să se odihnească până la obșteasca Înviere”. În ziua de sâmbătă, 20 aprilie 2019, când se împlinesc 100 de ani de administrație românească în orașul și județul nostru, la moment aniversar cununa recunoștinței a fost depusă la statuia Episcopului Demetriu Radu, ridicată în vecinătatea Catedralei „Sf. Nicolae”, în Piața Unirii din Oradea, în cadrul unui moment festiv organizat de Primăria Oradea cu prilejul Centenarului orașului, citim în materialul EGCO.ro.
Preasfințitul Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, a spus: „La acest ceas comemorativ, reînvie în sufletul nostru imaginea Episcopului care a condus cu credință, inteligență, curaj, demnitate și devotament, timp de 17 ani, Eparhia noastră. A iubit Biserica Romei, fericit de a fi printre fiii ei ‘după credința creștinească ce o mărturisim’. A avut un suflet mare și cutezător, așa cum au toți acei care iubesc oamenii și sunt capabili de dăruire. A ctitorit biserici în care să-l lăudăm pe Dumnezeu, să ne găsim un drum, un parcurs al sufletului, pentru a ne desăvârși ca și creștini și oameni”.
Demetriu Radu s-a născut în Rădești (Uifalău), o localitatea aflată între Aiud și Teiuș. Caracterul Episcopului Radu s-a format în familie, Biserică și școlile catolice: Școala Franciscanilor din Aiud, Liceul „Sf. Vasile” din Blaj și Colegiul De Propaganda Fide din Roma, unde a obținut și doctoratele în Teologie și Filozofie. Papa Leon al XIII-lea, „în semn de recunoaștere a calităților excepționale ale viitorului preot”, i-a dăruit o medalie de aur. La Roma, în timpul celor șase ani de studii, și-a format o cultură cuprinzătoare, pe care a îmbogățit-o de-a lungul anilor, ajutat și de cunoașterea mai multor limbi: latină, italiană, franceză, germană și maghiară.
În 1885, Demetriu Radu a fost hirotonit preot la Roma. Mitropolitul Ioan Vancea l-a numit paroh la București pentru credincioșii greco-catolici. Apreciat de Arhiepiscopul romano-catolic Paul Iosif Palma, a fost numit profesor la Seminarul teologic de rit latin din capitală. Predicile sale ținute în Catedrala Sf. Iosif din București au fost ale unui orator de excepție: ascultat de toți bucureștenii, indiferent de religie, parohul uniților a ajuns să fie cunoscut și prețuit. Pentru tactica și iscusința sa diplomatică, regele Carol I i-a solicitat ajutorul în relațiile diplomatice cu Vaticanul.
În noiembrie 1896, împăratul Franz Josef l-a numit Episcop de Lugoj, confirmat de Papa Leon al XIII-lea prin Bula emisă în 3 decembrie din acel an. Consacrarea sa ca Episcop a avut loc în Catedrala Sf. Treime din Blaj, de către Mitropolitul Victor Mihali de Apșa, Episcopul Mihai Pavel de Oradea și Monseniorul Hornstein, Arhiepiscop romano-catolic de București. Activitatea noului Păstor al Diecezei de Lugoj (1897-1903) a fost foarte rodnică. A însuflețit viața spirituală, cuvântul său ajungând în cele mai îndepărtate parohii. La Lugoj a mărit Reședința Episcopală, a reparat Catedrala și a zidit numeroase biserici și scoli. Sub atenția și grija sa a sărbătorit Dieceza Jubileul de 200 de ani de la Unirea cu Roma.
În acest timp a legat o frumoasă prietenie cu Episcopul Mihail Pavel de Oradea. A cunoscut dragostea și grija Episcopului orădean pentru școlile confesionale din Beiuș și atunci când, după moartea Episcopului Mihai Pavel, a ajuns Episcop de Oradea (1903-1920), i-a preluat și continuat proiectele. Astfel, la Beiuș, pe lângă Liceul Român Unit de Fete, a ridicat o clădire nouă, a mărit clădirea Internatului Pavelian de Băieți, a construit Reședința Episcopală din Beiuș și pe cea din Stâna de Vale. Tot la Stâna de Vale a ridicat noi clădiri sau le-a modernizat pe cele vechi.
La Oradea, în 1914, în mijlocul curții spațioase a Seminarului Leopoldin, a pus temelia viitoarei Academii Teologice. Din cauza războiului, terminarea edificiului și inaugurarea Academiei Teologice au întârziat, s-au făcut în anul 1924 de către IPS Valeriu Traian Frențiu. Episcopul Demetriu Radu a înălțat Palatul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea (1903-1905). Palatul a fost inaugurat pe 11 iunie 1905 și a găzduit în 1919 pe regele Ferdinand și pe regina Maria. Episcopul Demetriu Radu a luat parte la Adunarea Națională din Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, fiind unul dintre președinții ei. Pentru meritele deosebite a primit titlul de „conte roman” și „asistent” al Scaunului Pontifical și i-a fost conferit paliul arhiepiscopal.
La 8 decembrie 1920, țara a pierdut pe unul dintre cei mai mari bărbați ai săi, pe Episcopul Demetriu Radu. Episcopului și ministrului justiției Dimitrie Greceanu, mort și el în atentatul din Parlament, li s-au făcut funeralii grandioase. De la gara din Oradea până la Catedrală, Mitropolitul Vasile Suciu, Episcopi, preoți și credincioși i-au însoțit sicriul. În Catedrală s-a oficiat Liturghia pontificală. În cuvântul său, canonicul Ilie Stan a spus: „Martir al ordinii sociale, martir al unității noastre naționale, martir al datoriei, figura măreață a Episcopului Radu va străluci de-a pururea în fața generațiilor de astăzi și de mâine. Noi nu vom zice ‘să-ți fie țărâna ușoară’, căci doar flori vor crește de-a pururi pe țărâna ta, florile recunoștinței”. Sicriul a fost depus în cripta Catedralei Sf. Nicolae, de unde a fost dus în cripta bisericii greco-catolice din Rădești, ridicată de Episcopul însuși, biserică, monument de artă, pictată de renumitul Octavian Smigelschi.
