Papa Francisc: Să vedem Crucea lui Isus în toate crucile din lume
20.04.2019, Roma (Catholica) - În Vinerea Sfântă, 19 aprilie 2019, Papa Francisc s-a rugat după Calea Crucii de la Colosseum inclusiv pentru minorii abuzați și pentru Biserică, despre care a spus că este în continuare atacată. „Doamne Isuse, ajută-ne să vedem în Crucea Ta toate crucile din lume… crucea celor mici, răniți în nevinovăția lor și în curăția lor… crucea Bisericii Tale care, fidelă față de Evanghelia Ta, cu greu duce iubirea Ta chiar și printre botezații înșiși; crucea Bisericii Tale, Mireasa Ta, care se simte asaltată încontinuu din interior și din exterior”. Meditațiile de la Calea Crucii de anul acesta au fost scrise de sr. Eugenia Bonetti, misionară italiancă și fondatoarea asociației „Slaves no more”, și au inclus reflecții despre suferința victimelor traficului uman de astăzi.
La stațiunea a VI-a, în care Veronica șterge fața lui Isus, meditația a vorbit despre „copiii, din diferite părți ale lumii, care nu pot să meargă la școală și care sunt, în schimb, exploatați în mine, pe ogoare, la pescuit, vânduți și cumpărați de traficanți de carne umană, pentru transplanturi de organe, precum și folosiți și exploatați pe străzile noastre de mulți, inclusiv creștini, care au pierdut simțul sacralității proprii și a altuia… Doamne Isuse, fă limpezi ochii noștri pentru ca să știm să descoperim fața ta în frații noștri și surorile noastre… Doamne, te rugăm să ai milă și compătimire de această lume bolnavă și ajută-ne să redescoperim frumusețea demnității noastre și a celuilalt ca ființe umane, create după chipul și asemănarea Ta.”
Papa Francisc a ales-o personal pe sr. Eugenia să scrie meditațiile la Calea Crucii. În vârstă de 80 de ani, ea este o călugăriță dintre Surorile Misionare ale Consolatei, din nordul Italiei, care ajută femei și fete din Italia să părăsească prostituția și traficul de persoane umane. „Doamne Isuse, este ușor de purtat răstignitul la gât sau a-l agăța ca ornament pe pereții frumoaselor noastre catedrale sau ai caselor noastre, dar nu este la fel de ușor a întâlni și a recunoaște noii răstigniți de astăzi: cei fără locuință fixă, tinerii fără speranță, fără loc de muncă și fără perspective, imigrații constrânși să trăiască în barăci la marginile societăților noastre, după ce au înfruntat suferințe nemaiauzite”, a scris sora în meditațiile ei.
Papa Francisc a prezidat calea Crucii în Vinerea Sfântă la Colosseum – o practică ce datează din pontificatul Papei Benedict al XIV-lea, care a murit în 1758. După o pauză, tradiția a fost reluată de Sf. Papă Paul al VI-lea în 1964. În timpul pontificatului Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, Calea Crucii de la Colosseum a devenit un eveniment transmis de televiziuni din lumea întreagă. Papa însuși purta crucea, acum însă este dusă de indivizi și familii. Între cei care au dus crucea anul acesta se numără preoți din Siria și Țara Sfântă; o călugăriță din România, care este originară din Dieceza de Iași și face parte din Congregația Surorile Providenței, implicată și ea în lupta împotriva traficului de ființe umane; un bărbat în scaun cu rotile însoțit de voluntari din Uniunea Națională Italiană pentru Transportul Bolnavilor la Lourdes și la Sanctuarele Internaționale. Cardinalul Angelo De Donatis, Vicarul General al Romei, a dus crucea la prima și la ultima stațiune.
Traficul de ființe umane, prezent în meditațiile de anul acesta de la Calea Crucii, este o temă importantă pentru Papa Francisc, care a vorbit împotriva exploatării umane în întregul său pontificat. Sfântul Părinte a invocat adesea mijlocirea Sf. Iosefina Bakhita, care a fost și ea sclavă, ca să mijlocească pentru a se pune capăt „acestei plăgi”. În rugăciunea de după Calea Crucii, Papa s-a rugat pentru „crucea fiilor Tăi care, crezând în Tine și încercând să trăiască după cuvântul Tău, sunt marginalizați și respinși chiar de cei din familia lor și de cei de vârsta lor; crucea slăbiciunilor noastre, a ipocriziilor noastre, a trădărilor noastre, a păcatelor noastre și a numeroaselor noastre promisiuni încălcate… Doamne Isuse, reînsuflețește în noi speranța învierii și a victoriei Tale definitive împotriva oricărui rău și a oricărei morți”.
