Mons. Ayuso: Cheia pentru a învinge fricile este duioșia
06.06.2019, Vatican (Catholica) - „Multe felicitări musulmanilor care celebrează în aceste zile marea sărbătoare a sfârșitului Ramadanului”. Cel care le reînnoiește în acest interviu pentru agenția SIR este Mons. Miguel Ángel Ayuso Guixot, nou președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. În luna mai s-a adresat cu un mesaj musulmanilor pentru sărbătoarea Aïd el-Fitr, alegând în acest an tema „Creștini și musulmani: a promova fraternitatea umană” și invitându-i să „dărâme zidurile ridicate de frică și de ignoranță și să încerce împreună să construiască punți de prietenie care sunt fundamentale pentru binele întregii omeniri”.
„Am voit să exprim un cuvânt pozitiv”, explică Mons. Ayuso. „Cred că într-o lume în care se construiesc atâtea ziduri și într-un timp în care cu ușurință se alunecă în pesimism, trebuie să fim persoane ce propun. Fricile sunt înnăscute în natura noastră umană dar trebuie să fie învinse. Și cheia pentru a le învinge este duioșia. Duioșia înseamnă a atinge umanitatea celuilalt. Înseamnă a deveni colegi de călătorie a fiecărei ființe umane, de orice crez și cultură și a colabora mână în mână la construirea binelui comun.”
– Ce reprezintă pentru comunitatea catolică în general sărbătoarea Aïd el-Fitr?
– Văd că în anumite ambiente există o anumită uimire. Oamenii se întreabă, cum de acum se vorbește despre sărbători musulmane, în timp ce înainte nu se întâmpla asta? Realitatea este că și lumea noastră s-a schimbat și trăim în contexte unde cu tot mai mare frecvență se întâlnesc diferite componente ale omenirii. Aïd el-Fitr este sărbătoarea încetării postului, care marchează sfârșitul lunii Ramadan. Este o mare celebrare la sfârșitul unei perioade în care credinciosul a încercat să trăiască o experiență de asceză, convertire, supunere față de Dumnezeu prin post conform principiilor din tradiția musulmană.
– Cu ce spirit se poate participa la această sărbătoare musulmană?
– Sunt momente care fac circumstanțele și situațiile cu totul deosebite, cum poate să fie nașterea unui prunc sau moartea unui vecin. Trebuie să percepem aceste evenimente ca ocazii pentru a exprima apreciere și fiind credincioși pentru a face gesturi de prietenie, participând la mesele lor sau vizitând familiile. Inspirați de Papa Francisc, și noi putem colabora la răspândirea acestei culturi a dialogului prin gesturi de deschidere, de respect și de recunoștință.
– Din păcate, nu este așa.
– Dacă privim dintr-o altă perspectivă, putem găsi persoane care sunt mai rezistente și văd această prezență și aceste celebrări ca o luare a teritoriului. Din păcate, este vorba despre o atitudine negativă, semn al fricii mari care există astăzi față de celălalt, neîncrederea și teama mare pe care ni le provoacă cel diferit. Nu ar trebui să fie așa, pentru că societățile noastre trebuie să fie construite în diversitate, păstrând identitatea noastră. Toți suntem cetățeni – deși credincioși din diferite tradiții religioase – chemați să construim societatea pe binele comun, coeziunea socială pornind de la diferență, respectarea legilor locului. Grație cetățeniei comune ne identificăm ca popor, ca națiune.
– Ce antidot permite astăzi să se învingă aceste sentimente de frică și neîncredere?
– Cultura duioșiei despre care vorbește Papa Francisc. Cere curajul de a merge în întâmpinarea celuilalt, a celui care este diferit de mine, a celui care este credincios însă crezul său este diferit de al meu. Cere și angajarea de a construi împreună societatea în spiritul prieteniei și mai ales al fraternității universale. Umanitatea noastră strigă, lumea noastră este rănită de războaie, diviziuni, temeri și populisme. Papa Francisc la Abu Dhabi, împreună cu marele imam de al-Azhar au indicat trei mari valori, trei pilaștri pe care să se construiască viitorul nostru, unicul posibil: fraternitatea, pacea și conviețuirea.
– La Abu Dhabi a fost semnat un document foarte important. Ce rămâne astăzi din acel text?
– Abu Dhabi a fost un mare eveniment care nu trebuie să fie legat nici de timpul nici de persoanele nici de locurile care l-au generat. Este un mesaj universal, deschis la toate grupurile și tradițiile religioase răspândite în lume. Toți sunt invitați să promoveze acest spirit de colaborare și să construiască o lume mai bună așa de dorită și din păcate percepută astăzi așa de îndepărtată. Un text care trebuie să devină obiect de studiu și de reflecție pentru că ne ajută să învingem rezistențele, dificultățile, problemele și să găsim acel echilibru respectuos care din diversitate recreează acea armonie și acea unitate care ne permit să fim și să ne simțim cu toții frați și surori în umanitate. (material al agenției SIR tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
