Funeraliile părintelui Pavel Solomon
27.06.2019, Iași (Catholica) - Pr. Pavel Solomon, decedat în Austria, sâmbătă, 22 iunie 2019, la Bregenz, a fost condus pe ultimul drum, joi, 27 iunie 2019, în satul natal, Luizi-Călugăra. Sfânta Liturghie a fost prezidată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iași. Au participat PS Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iași, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, mama, frații și rudele părintelui răposat, peste 150 de preoți și numeroși credincioși.
Celebrarea Sfintei Liturghii a început la 10.30 în biserica parohială. Înaintea recviemului, comunitatea îndoliată a ascultat necrologul, parcursul de formare și de slujire al părintelui decedat. Sfințit preot în anul 1988, a slujit ca vicar la Catedrala din Iași și cancellarius în curia episcopală timp de 5 ani. Activitatea lui preoțească a continuat în Austria, în Dieceza de Feldkirch, unde a fost vicar, spiritual, paroh și decan, o slujire întreprinsă pe un arc de timp de 26 de ani. În ultima perioadă a vieții sale a găsit Dumnezeu de cuviință să îl pregătească pentru venirea în împărăția cerească, trecându-l prin cuptorul suferinței. A suferit de un cancer care l-a despărțit treptat de această lume, o boală pe care pr. Pavel a purtat-o cu o stare lăuntrică de seninătate și încredere în Domnul, pe care și-o doresc mulți în asemenea clipe.
În cuvântul său de salut, PS Petru Gherghel a preluat cuvintele Învățătorului divin: „Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să își ia cruce și să mă urmeze!” (Mc 8,34). Pr. Pavel a întruchipat prin viața sa acest program trasat de Isus oricărui ucenic dispus să îl urmeze. După lecturile proclamate de cei apropiați din familie a urmat predica rostită de pr. Ieronim Iacob, coleg al părintelui răposat. El a ținut să scoată în evidență chiar la început că părintele Pavel este iarăși un primițiant, cu un curaj al senectuții de care nu a avut parte, fiind primul care a plecat din rândul colegilor preoți. Mai departe a spus: „Pentru a ști să trăim, trebuie să învățăm să murim”. Omul de astăzi, dar și preotul uneori, în mirajul paradisului pământesc, uită de sora moarte. Mașinăria de distracție pe care o pregătește lumea modernă e menită să exorcizeze moartea.
Însă preotul este menit să învețe pe alții și cum se moare. El îi învață prin activitatea sa cum să se apropie de Dumnezeu, prin celebrarea Sfintelor Sacramente, prin convorbiri, prin exemplul de viață, dar și prin suferința sa. Au fost pentru seria celor 14 preoți sfințiți în Anul Marian 1988 până anul acesta 31 de întâlniri anuale. La Sfânta Liturghie, la partea din canon rezervată pentru cei răposați, nu se făcea nici o pauză, deoarece seria era completă. De acum înainte va fi un moment prelung de tăcere, iar „gândul și rugăciunea noastră se va îndrepta către iubitul nostru coleg Paul, care nu ne-a părăsit, ci, cu stilul lui de lider, s-a dus pentru a ne aștepta”. Pr. Pavel a fost un om al rugăciunii, iar rozariul a fost cel care l-a însoțit pe parcursul vieții. Preotul nu moare singur, a mai spus predicatorul, ci copleșit de ocrotirea Maicii Preacurate.
Sfânta Liturghie a continuat cu rugăciunea credincioșilor, în care au fost rostite intenții speciale pentru odihna sufletului părintelui Pavel, din partea familiei, a comunității parohiale din Luizi-Călugăra și din Bregenz. După distribuirea Sfintei Împărtășanii au urmat două cuvântări rostite de nepoatele părintelui Pavel, în numele întregii familii. PS Petru Gherghel s-a adresat comunității și mai ales familiei cu cuvinte de mângâiere și încurajare: „Mulțumim părintelui Pavel! Într-un mod deosebit aici, la Iași, și mai ales în Austria a știut să poarte mesajul preoției din Moldova. Cu felul lui i-a cucerit pe cei care l-au întâlnit acolo.” Pentru preoții care i s-au adăugat în Dieceza de Feldkirch, părintele Paul a fost o forță de coeziune și de unitate, a mai exprimat păstorul Diecezei de Iași. Adresându-se în mod deosebit familiei, Episcopul de Iași a spus că „părintele trăiește mai departe prin ceea ce a făcut”.
A urmat procesiunea spre locul înmormântării, formată din Episcopi, preoți și poporul credincios, cu rugăciune și cântare. Familia l-a plâns în hohote la despărțirea definitivă de trupul său neînsuflețit, evocând prin aceste sentimente de durere adâncă cuvântul evanghelic atât de potrivit stării lor sufletești: Iată cât de mult îl iubeau! (cf. In 11,36). Locul de unde trupul său așteaptă învierea de apoi se află în partea de sus a cimitirului, spre vest, în mormântul familiei, nu departe de mormântul unui alt preot, Gherghe Patrașcu. Pentru tot ceea ce a săvârșit în numele lui Isus Cristos ca preot, pentru toate gesturile și faptele lui de iubire și slujire, pentru suferința lui de bună mireasmă, unită cu suferințele Mântuitorului nostru, să-l primească Dumnezeu în rândul aleșilor și drepților săi! Odihna cea veșnică dă-o lui, Doamne! Și lumina fără de sfârșit să îi strălucească lui! Să se odihnească în pace! Amin. (pr. Cristian Diac pentru Ercis.ro)
