Papa Francisc îi scrie Patriarhului Bartolomeu după darul unor relicve ale Sfântului Apostol Petru
13.09.2019, Vatican (Catholica) - „Reunificarea relicvelor celor doi frați Apostoli va putea fi și o rechemare constantă și o încurajare pentru ca, pe acest drum care continuă, divergențele noastre să nu mai fie un obstacol pentru mărturia noastră comună și pentru misiunea noastră de a vesti Evanghelia în serviciul familiei umane, care astăzi este tentată să construiască un viitor pur mundan, un viitor fără Dumnezeu”, spune Papa Francisc în scrisoarea trimisă Patriarhului ecumenic Bartolomeu după ce a dăruit Patriarhiei Ecumenice de la Istanbul o relicvă a Sfântului Apostol Petru. Un gest care, afirmă Pontiful în scrisoare, „vrea să fie o confirmare a drumului pe care Bisericile noastre l-au parcurs pentru a se apropia între ele”.
Scrisoarea Papei Francisc poartă data de 30 august 2019 și a fost publicată vineri, 13 septembrie a.c., când în calendarul roman sau latin se celebrează comemorarea liturgică a Sfântului Ioan Gură de Aur, Episcop și învățător al Bisericii, unul din predecesorii Patriarhului Bartolomeu la scaunul episcopal al Constantinopolului. „În aceste ultime săptămâni”, afirmă Pontiful în scrisoarea sa, „m-am gândit deseori să vă scriu pentru a explica de o manieră mai completă darul unor fragmente din relicvele Apostolului Petru, pe care l-am prezentat Sanctității Voastre prin distinsa delegație a Patriarhiei ecumenice, condusă de Arhiepiscopul Job de Telmessos, care a participat la sărbătoarea hramului Bisericii Romei”.
„Știți bine”, se mai citește în scrisoare, „că neîntrerupta tradiție a Bisericii Romane a mărturisit dintotdeauna că Apostolul Petru, după martiriul său în Circul lui Nero, a fost înmormântat în necropola adiacentă de pe Colina Vaticanului. Mormântul său a devenit în scurt timp loc de pelerinaje pentru credincioșii din orice parte a lumii creștine. Mai târziu, împăratul Constantin a făcut să se ridice Bazilica Vaticană, dedicată Sfântului Petru, pe situl mormântului Apostolului. În iunie 1939, imediat după ce a fost ales, predecesorul meu Papa Pius al XII-lea a hotărât să înceapă săpături la subsolul Bazilicii vaticane. Lucrările au dus inițial la descoperirea locului precis al mormântului Apostolului și, mai târziu, în 1952, la descoperirea – sub altarul principal al Bazilicii – a unei nișe funerare apropiată de un zid roșu care datează din anul 150 și acoperită cu numeroase și prețioase înscrisuri, inclusiv unul de importanță fundamentală care spune, în greacă: Πέτρος εν (Petru este aici). Această nișă cuprindea oase care, pe bună dreptate, pot fi considerate oasele Apostolului Petru. Din aceste relicve, care acum sunt păstrate în Necropola de la subsolul Bazilicii San Pietro, Sfântul Papă Pius al VI-lea a vrut să păstreze nouă fragmente pentru capela privată a apartamentului papal din Palatul Apostolic.”
„Cele nouă fragmente au fost depuse într-o urnă de bronz cu inscripția: ‘Ex ossibus quae in Archibasilicae Vaticanae hypogeo inventa Beati Petri apostoli esse putantur’ – ‘Oase găsite în țărâna de la subsolul Bazilicii Vaticane, considerate oasele Sfântului Apostol Petru’. Acest relicvar, care conține cele nouă fragmente din oasele Apostolului, am vrut să ]l dăruiesc Sanctității Voastre și iubitei Biserici a Constantinopolului, pe care o prezidați cu adâncă devoțiune”. În continuarea scrisorii sale, Papa Francisc amintește de icoana dăruită de Patriarhul Athenagoras Papei Paul al VI-lea când s-au întâlnit la Ierusalim, icoană care îi reprezintă pe cei doi Sfinți Apostoli în timp ce se îmbrățișează, „uniți în credința și în iubirea lor față de același Domn”. „Această icoană”, afirmă Pontiful, „a devenit pentru noi semnul profetic al restaurării acelei comuniuni vizibile între Bisericile noastre, la care noi aspirăm și pentru care ne rugăm și lucrăm cu fervoare. În acest fel, în pacea care se naște din rugăciune, am simțit că ar fi avut o semnificație importantă faptul ca unele fragmente din relicvele Apostolului Petru să fie așezate lângă relicvele Apostolului Andrei, care este cinstit ca patron ceresc al Bisericii Constantinopolului”.
„Am crezut”, mărturisește Succesorul lui Petru, „că acest gând mi-a venit de la Duhul Sfânt care, în atât de multe feluri, îi solicită pe creștini să regăsească acea comuniune deplină pentru care Domnul Nostru Isus Cristos s-a rugat în ajunul slăvitei sale Pătimiri (cf. In 17,21). Gestul acesta vrea să fie o confirmare a drumului pe care Bisericile noastre l-au parcurs pentru a se apropia între ele: un drum uneori anevoios și greu, dar totuși însoțit de semne evidente ale harului lui Dumnezeu. A continua pe acest drum cere mai presus de toate o convertire spirituală și o reînnoită fidelitate față de Domnul, care vrea din partea noastră un angajament mai mare și alți pași curajoși. Dificultățile și dezacordurile – acum și în viitor – nu trebuie să ne îndepărteze de datoria noastră și de răspunderea noastră de creștini și, în particular, de păstori ai Bisericii, înaintea lui Dumnezeu și a istoriei.”
„Reunificarea relicvelor celor doi frați Apostoli”, încheie Papa Francisc, „va putea fi, în același timp, o rechemare constantă și o încurajare pentru ca, pe acest drum care continuă, divergențele noastre să nu mai fie un obstacol pentru mărturia noastră comună și pentru misiunea noastră de a vesti Evanghelia în serviciul familiei umane, care astăzi este tentată să construiască un viitor pur mundan, un viitor fără Dumnezeu.” (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)
